„Dosarul Pfizergate” revine în prim-plan, după ce România a fost obligată să plătească 600 de milioane de euro pentru vaccinuri anti-COVID

Scandalul privind achizițiile de vaccinuri anti-COVID la nivel european, cunoscut sub numele de „Pfizergate”, revine în atenție după ce un tribunal din Bruxelles a obligat România să achite aproximativ 600 de milioane de euro companiei Pfizer, potrivit Gândul.ro.

Decizia vizează un contract semnat în perioada pandemiei, care prevedea achiziția a 28 de milioane de doze de vaccin. Autoritățile române au renunțat ulterior la o parte dintre doze, pe fondul scăderii cererii, însă instanța a stabilit că acest fapt nu justifică neîndeplinirea obligațiilor contractuale.

Cazul readuce în prim-plan și controversa la nivel european legată de modul în care au fost negociate contractele de vaccinuri. În centrul discuțiilor se află președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și soțul acesteia, Heiko von der Leyen, despre care presa internațională a relatat că ar avea legături indirecte cu industria implicată în producția vaccinurilor.

Potrivit informațiilor citate de Gândul.ro, contractul-cadru al Uniunii Europene cu Pfizer și partenerul său BioNTech ar fi avut o valoare totală de aproximativ 35 de miliarde de euro și ar fi inclus până la 1,8 miliarde de doze.

Controversa s-a amplificat după apariția informațiilor potrivit cărora negocierile dintre Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, ar fi avut loc inclusiv prin mesaje private, aspect care a generat critici privind transparența procesului decizional.

Ancheta privind aceste acuzații a fost inițiată de autoritățile belgiene și ulterior preluată de Parchetul European (EPPO), care a analizat posibile infracțiuni precum conflict de interese, corupție sau distrugerea de documente. Până în prezent, nu a fost anunțată oficial punerea sub acuzare a șefei Comisiei Europene.

În paralel, Tribunalul General al Uniunii Europene a criticat în 2025 refuzul Comisiei de a publica mesajele schimbate în timpul negocierilor, considerând că instituția nu a oferit explicații suficiente privind lipsa documentelor solicitate.

„Comisia nu se poate limita să declare că nu deține documentele solicitate, ci trebuie să ofere explicații credibile care să permită publicului și Curții să înțeleagă de ce documentele respective nu pot fi găsite”, au declarat judecătorii Curții în decizia lor.

„De asemenea, Comisia nu a reușit să explice într-un mod plauzibil de ce a considerat că mesajele text schimbate în contextul achiziției de vaccinuri COVID-19 nu conțineau informații importante”, au adăugat aceștia.

În ceea ce privește litigiul cu România, instanța de la Bruxelles a concluzionat că statul român nu a demonstrat existența unor circumstanțe excepționale care să permită modificarea sau anularea contractului și nici nu a probat un eventual abuz din partea companiei farmaceutice.

Potrivit instanței belgiene, nu au fost descoperite lacune cu privire la modalitatea în care compania Pfizer a obținut contractul de livrări de vaccinuri COVID-19, notează sursa citată.