
V-o mai amintiți pe Maia Sandu cum venea pe jos la inaugurare și aștepta cumințică la semafor să se facă verde? Iar votanții săi erau pur și simplu ahtiați de „simplitatea” ei „europeană”?! Și cum a mers, după aceea, tot „singurică”, la Pegas să-și cumpere de mâncare…
Și lumea aplauda frenetic!
Apoi suna (și se filma) tot felul de omănași din „diasporă” cu care discuta despre „problemele țării”, idee care l-a inspirat și pe Igor Grosu, care a pus, la rându-i, mâna pe telefon și s-a apucat să-i sune (tot filmându-se) pe domnul Ion, pe doamna Natalia etc. și să le „amintească” să meargă să voteze… de dragul parcursului european, evident.
Un spectacol penibil pentru proști, dar care, iată, a dat rezultate la vremea respectivă. Aplaudacii nu s-au prins că-s luați de proști și i-au votat masiv iară și iară. Erau în stare avansată de ebrietate electorală, după ce au consumat tărie proeuropeană și antioligarhică în cantități industriale. De asta nu s-au prins. Și puțintimea minții, specifică analfabeților funcționali, și-a spus cuvântul, desigur, dar și asta se manifestă în direcție proguvernamentală în special la beție, în rest o cam ia în sens invers.
Or, din câte observăm, beția electorală proeuropeană și antioligarhică a cam trecut de ceva vreme, iar aplaudacii de altădată s-au trezit cu o durere de cap insuportabilă și un profund sentiment de frustrare. S-au prins, în sfârșit, că au fost fraieriți, iar asta îi face să fie și foarte nervoși.
Și, pe acest fundal, în contextul unei stări de maximă incertitudine, furie și complexe, apare noul premier „tehnocrat”, care s-apucă să aplice și el exact aceleași trucuri propagandistice ieftine. Cică a fost surprins (pe video, normal) în timp ce sună, din mașină, nu știu ce potențiali „investitori” străini pe care îi convinge, pe englezește, să vină, dom-le, în Moldova Europeană și să investească aci. Ptiu! Să nu fie de deochi! Cât de original!
Numai că, de data asta, nu se prea aud aplauzele, nu se prea mai văd ahtiații de odinioară, nu mai dă nimeni ochii peste cap. Iar asta spune multe.
Spectacolul cu clovni e bun, dacă publicul e aghezmuit și plin de speranțe idioate. Dar când îl doare capul și înjură, mai bine oprește circul. Că riști să ți-o iei. S-a-mpuțit ciorba, băieți și fete, n-o mai reîncălziți atâta!
Vorbește lumea prin târgul politic că Tofan încearcă, de fapt, nu să „guverneze eficient”, ci să se transforme… din businessman în politician! Cică folosește această trambulină oferită de PAS, ca să creeze o „alternativă proeuropeană”. Altfel spus, să culeagă electoratul PAS, care s-a dezamăgit de PAS, parazitând pe seama PAS, ca, într-o perspectivă oarecare, să facă alianță cu PAS-ul secătuit de vlagă și să asigure împreună o nouă guvernare „proeuropeană”. Aceeași Mărie, cu două pălării, una veche ș-alta nouă, cum ar veni…
Hm, să vedem dacă va merge șmecheria, dar tare mă îndoiesc. Pentru că propaganda-i de tot… Nici n-are cum fi altfel, atât timp cât propagandiștii îs aceiași, la fel de depășiți ca și PAS-ul lor… În plus, să vii în PAS și să încerci, cu tehnicile perimate ale PAS, să atragi dezamăgiții de PAS arată cam caraghios, nu știu cum.
Dom’ Tofan, poate rămâi businessman, totuși?!