„Jur să fiu devotat Patriei și poporului român, Să apăr drepturile și interesele naționale, Să respect Constituția și legile României!” Acest jurământ l-au dat cel puțin 7 din cei 11 candidați la președinția Republicii Moldova. Inclusiv găgăuzul Stoianoglo, candidatul PSRM, este și el cetățean român, aflăm iată.
Ăștia sunt cei despre care se știe sigur, dar nu-i exclus ca și ceilalți să aibă acasă, în sertarul cu acte, și pașaport romanesc. Cred că reprezentanții statului român pot și chiar ar trebui să facă lumină în acest caz, ca să fie clar pentru toată lumea și să nu mai umblăm cu speculații.
Problema nu-i că majoritatea absolută a grangurilor noștri politici sunt și cetățeni ai României. Dimpotrivă, e un lucru bun. Problema constă în altceva – că majoritatea absolută dintre ei încalcă flagrant jurământul pe care l-au dat. Că folosesc „statalitatea” Republicii Moldova împotriva „interesului național”, pe care au jurat să-l apere. Adică pentru majoritatea absolută dintre ei, jurământul este o simplă formalitate.
În acest condiții, ce vă face să-i credeți atunci când jură că vor apăra „interesul național” al Republicii Moldova, pe care îl delimitează sau chiar îl plasează în contradicție față de interesul național al României?
