EDITORIAL | Morala de fațadă a lui Igor Grosu. Ipocrizia din spatele unei măști de ceară

Există politicieni care își construiesc imaginea prin fapte și există politicieni care preferă lecțiile de morală și pentru care principiile durează doar până la primul test. Igor Grosu pare să fi ales a doua cale.

De câțiva ani, liderul PAS își asumă rolul arbitrului moral al politicii moldovenești. Ne-a obișnuit cu glumițele pe care le etalează în fața microfoanelor când încearcă să taxeze adversarii, să ironizeze de la tribuna Parlamentului pe seama opoziției sau să demaște, după cum spune chiar el, lipsa de integritate. De fapt, masca de ceară o poartă chiar Igor Grosu, care face o paradă de onestitate, însă vorbele și faptele îl contrazic.

În aprilie, Igor Grosu refuza categoric o invitație în Georgia și, în stilul lui șugubăț, critica opoziția pentru că a mers în țara din Caucaz și că a cheltuit chiar banii statului pentru vizită. Explicația era fermă: liderii Partidului „Visul Georgian” ar fi avut declarații ostile la adresa Republicii Moldova și nu meritau legitimarea printr-o vizită oficială. Mesajul era fără echivoc: cu astfel de politicieni nu se discută.

Trei luni mai târziu, două deputate PAS participă la o reuniune parlamentară în Georgia și apar în fotografii alături de aceiași lideri ai „Visului Georgian”, inclusiv de președintele Parlamentului georgian. Dintr-odată, ceea ce părea imposibil în aprilie devine perfect acceptabil în iulie.

Aici nu mai este vorba despre o simplă deplasare oficială. Este vorba despre consecvență. Despre diferența dintre ceea ce ceri altora și ceea ce accepți pentru propriii colegi. De fapt, nu e nimic nou în astfel de comportamente. Nu o singură dată, lideri ai PAS, în special Igor Grosu, ne-au adus vorbe pline de principii, în timp ce faptele au mers în direcție opusă. La vorbă-i viteaz, iar la faptă-i neputincios, așa se vorbește în culise despre șotiosul Igor Grosu, care sub haina integrității ascunde, deseori, oportunism.

De-a lungul timpului, Igor Grosu a criticat cu severitate gesturi pe care, ulterior, oamenii din propriul partid le-au făcut fără ca aceeași exigență să mai fie aplicată. De aici și percepția tot mai răspândită că standardele sunt unele pentru opoziție și altele pentru PAS.

În folclorul românesc, Păcală îi demasca pe cei fățarnici și îi pedepsea prin istețimea lui. În politica de astăzi, însă, rolurile par inversate. Unii politicieni și-au însușit doar zâmbetul șugubăț al personajului, nu și lecția lui. Își imaginează că îi pot păcăli pe toți cu glume și predici despre morală. În cele din urmă, nu-i păcălesc pe ceilalți, ci doar se lasă înșelați de propriul orgoliu.