Euroactiv: Țările NATO ar putea include ajutorul militar pentru Ucraina în noul obiectiv de cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare

Țările membre ale NATO iau în calcul includerea cheltuielilor pentru sprijinirea armatei ucrainene în cadrul noilor ținte bugetare pentru apărare, care ar urma să ajungă la 5% din PIB, au declarat pentru Euractiv cinci surse familiarizate cu discuțiile interne.

Potrivit propunerii actuale, fondurile alocate pentru achiziția de echipamente militare destinate Ucrainei, precum și investițiile în industria de armament ucraineană, vor fi considerate „cheltuieli legate de apărare” și vor fi incluse în noua țintă bugetară. Modelul este parte a unui plan mai amplu care prevede ca statele membre NATO să aloce anual 5% din PIB pentru apărare: 3,5% pentru domenii esențiale (echipamente, salarii pentru militari) și 1,5% pentru cheltuieli conexe, cum ar fi infrastructura, securitatea cibernetică și reziliența.

Această înțelegere ar putea fi totuși modificată până la summitul anual al NATO, programat pentru 24–25 iunie la Haga, unde liderii alianței sunt așteptați să aprobe în principiu creșterea țintei bugetare, urmând ca detaliile finale să fie stabilite ulterior.

Potrivit surselor, există un consens larg între cele 32 de state membre că doar fondurile noi, cheltuite pentru sprijin militar destinat Ucrainei, vor fi incluse în categoria de 1,5%. Donațiile din stocurile existente ale armatelor NATO nu vor fi luate în calcul, pentru a evita dubla contabilizare, acestea au fost deja înregistrate ca parte a bugetului de bază pentru apărare în momentul achiziției. În schimb, comenzile viitoare pentru înlocuirea echipamentului donat vor fi incluse în plafonul de 3,5%.

Ajutorul non-militar, cum ar fi asistența umanitară sau sprijinul pentru infrastructura civilă ucraineană (de exemplu, rețeaua energetică), nu va fi inclus în calculele NATO privind cheltuielile de apărare.

În ultimii ani, țările NATO au cheltuit zeci de miliarde de euro pentru sprijinirea armatei ucrainene, prin donații de armament, achiziții directe și investiții în industria ucraineană de apărare. Doar anul trecut, cheltuielile în acest sens au depășit 50 de miliarde de euro, iar în 2023 au fost estimate la circa 40 de miliarde de euro.

Tot mai multe state occidentale par să prefere în prezent investițiile directe în industria de apărare ucraineană în locul livrării de armament propriu. Suedia a anunțat recent că va direcționa 430 de milioane de euro către achiziții din Ucraina, renunțând la livrarea de echipamente suedeze. Această abordare este cunoscută drept „modelul danez”, după inițiativa lansată de Copenhaga.

Oficiali și analiști din NATO susțin că includerea sprijinului militar pentru Ucraina în obiectivele bugetare ale alianței este justificată, întrucât consolidarea apărării ucrainene contribuie direct la securitatea colectivă a NATO.

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat joi că este încrezător că membrii NATO vor susține cererea lui Donald Trump de a crește semnificativ cheltuielile de apărare la 5% din PIB, insistând că acest pas trebuie să fie luat înainte de summitul care va avea loc la sfârșitul lunii iunie.

Președintele american a subliniat necesitatea ca aliații NATO să majoreze investițiile în apărare la 5% din produsul intern brut, în comparație cu obiectivul actual de 2%.