Financial Times: Liderii europeni, „uluiți” de poziția lui Trump după convorbirea cu Putin. SUA nu par dispuse să sporească presiunea asupra Rusiei

Liderii europeni au fost „consternați” de concluziile convorbirii telefonice dintre președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin, desfășurată pe 19 mai, relatează Financial Times, citând surse apropiate negocierilor.

Potrivit publicației, președinții Franței și Ucrainei, premierii Italiei și Finlandei, cancelarului german Friedrich Merz și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au participat ulterior la o teleconferință cu Trump, în urma căreia au ajuns la concluzia că administrația americană „nu este pregătită să exercite o presiune mai mare asupra Rusiei” pentru a o determina să facă pași concreți spre pace.

Sursele citate de FT afirmă că participanții europeni au fost surprinși de tonul conciliant al lui Trump și de lipsa oricărei mențiuni privind eventuale noi sancțiuni împotriva Moscovei. Dimpotrivă, președintele american a evocat posibilitatea extinderii relațiilor comerciale cu Rusia, idee pe care a susținut-o explicit în fața liderilor europeni.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat, într-o postare pe rețeaua X, că toate țările participante și-au reafirmat sprijinul deplin pentru Ucraina.

„Europa și America sunt unite în susținerea Ucrainei pe drumul către un armistițiu. Europa va intensifica presiunea asupra Moscovei prin noi sancțiuni. Am convenit acest lucru cu președintele Trump după discuția sa cu Putin”, a afirmat Merz, fără a preciza dacă administrația americană va adera la noul pachet de sancțiuni discutat.

În urma convorbirii de două ore cu Putin, Trump a declarat public că Rusia și Ucraina „vor începe imediat negocierile privind încetarea focului și sfârșitul războiului”. El nu a menționat însă vreo condiție clară pentru Rusia sau vreo intenție de a introduce sancțiuni suplimentare, iar tema încetării focului nici măcar nu ar fi fost discutată în mod concret, potrivit consilierului Kremlinului, Iuri Ușakov.

Ulterior, în cadrul unei conferințe de presă, Trump a avertizat că nu va impune sancțiuni suplimentare Rusiei atâta timp cât există „o șansă” reală de progres.

Anterior, Trump a purtat două convorbiri telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, una înainte și una după discuția cu Putin. Zelenski a confirmat că a discutat cu liderul american despre eventuale sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, în cazul în care Moscova refuză încetarea ostilităților.

De cealaltă parte, Vladimir Putin a declarat că Rusia este dispusă să discute un armistițiu doar dacă se ajunge la „înțelegeri corespunzătoare” și a reafirmat că eliminarea „cauzelor profunde ale crizei” rămâne condiția esențială pentru oprirea războiului.

Între timp, Bloomberg citează surse apropiate Kremlinului care afirmă că Putin rămâne încrezător în superioritatea militară a Rusiei și intenționează ca până la sfârșitul anului 2025 să preia controlul deplin asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, în granițele lor administrative.

Pe 16 mai, la Istanbul, au avut loc primele negocieri directe ruso-ucrainene din ultimii trei ani. Potrivit The Economist, delegația rusă a amenințat cu noi atacuri asupra regiunilor Harkov și Sumî și a cerut recunoașterea controlului rusesc asupra celor patru regiuni estice. Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, ar fi declarat că Moscova este pregătită să continue războiul „la nesfârșit”.