Guvernele europene s-ar putea confrunta cu costuri mai mari ale datoriei publice dacă Uniunea Europeană va continua planul de a folosi activele rusești înghețate pentru a garanta împrumuturi de 140 de miliarde de euro destinate Ucrainei, avertizează instituția care gestionează cea mai mare parte a acestor active, Euroclear.
Potrivit unei scrisori consultate de Financial Times, depozitarul central de valori mobiliare, cu sediul la Bruxelles, susține că noul mecanism de finanțare pentru Ucraina ar fi perceput în afara UE drept o „confiscare”, fapt care ar speria investitorii interesați de datoria suverană a statelor europene.
UE a înghețat circa 210 miliarde de euro în active ale statului rus după invazia asupra Ucrainei, dintre care aproximativ 185 de miliarde sunt gestionate de Euroclear. Relansarea negocierilor de pace pentru Ucraina a intensificat presiunea asupra blocului european pentru a conveni condițiile împrumutului de 140 de miliarde de euro, garantat prin aceste active imobilizate.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri în Parlamentul European că executivul „este pregătit să prezinte un text juridic” privind un astfel de credit. Totuși, planul rămâne controversat, cu numeroase detalii tehnice încă nerezolvate.
În scrisoarea adresată Ursulei von der Leyen și președintelui Consiliului European Antonio Costa, Euroclear avertizează că planul numit „împrumut reparatoriu” ar putea afecta atractivitatea piețelor financiare europene și climatul investițional.
„Primejdia rezultată va duce la creșterea susținută a primelor de risc pentru obligațiunile suverane europene, ceea ce va ridica costurile de împrumut pentru toate statele membre”, scrie directoarea executivă Valerie Urbain.
Urbain adaugă că investitorii, în special fondurile suverane și băncile centrale, ar putea percepe măsura drept o confiscare a rezervelor, subminând încrederea în statul de drept în UE.
Comisia a insistat că schema nu reprezintă o confiscare propriu-zisă a activelor rusești, dar recunoaște că aceasta ar putea fi percepută ca atare pe piețele internaționale.
Euroclear avertizează că transformarea instituției într-un instrument obligatoriu de finanțare, prin investiții forțate în „instrumente de datorie cu dobândă zero”, ar fi considerată confiscare de către Rusia, ceea ce ar provoca represalii, litigii și riscuri financiare pentru companie.
„Acest lucru va necesita plăți compensatorii din partea statelor membre către Euroclear… rezultând o expunere financiară pentru guverne”, notează Urbain.
Directorul cere garanții „necondiționate și executabile la cerere” pentru a acoperi riscurile juridice, de lichiditate și orice risc derivat din rolul Euroclear în mecanism.
Avertismentele reflectă preocupările exprimate de premierul Belgiei, Bart De Wever, privind consecințele legale și financiare pentru țara sa, unde sunt localizate activele. Belgia cere ca riscurile să fie împărțite și cu alte state și ca schema să includă active înghețate și în alte jurisdicții.
După ce liderii UE nu au reușit să ajungă la un acord în summitul din octombrie, von der Leyen a sugerat posibilitatea de granturi bilaterale sau emiterea de datorie comună nouă, dacă nu se ajunge la consens privind utilizarea activelor rusești.
Presiunea crește și din partea Washingtonului. Planul de pace promovat de președintele Donald Trump propune folosirea activelor înghețate pentru fonduri de investiții conduse de SUA în Ucraina și Rusia, ceea ce pune presiune asupra UE să decidă.
UE speră să finalizeze acordul asupra împrumutului, pentru care este necesară unanimitatea statelor member, la summitul liderilor din 18 decembrie de la Bruxelles. Euroclear a refuzat să comenteze oficial.
