Financial Times: UE ia în calcul o „aderare light” pentru Ucraina, stârnind îngrijorări în capitalele europene

Uniunea Europeană analizează un plan de reformare a procesului de extindere, care ar putea permite Ucraina să adere mai rapid la UE în cadrul unui eventual acord de pace cu Rusia, însă cu drepturi limitate față de statele membre actuale. Potrivit a șapte înalți oficiali implicați în discuții, citați de Financial Times, inițiativa provoacă îngrijorări în mai multe capitale europene, care se tem de crearea unei „aderări de rang secund”.

Propunerile aflate în discuție la nivelul Comisia Europeană ar presupune abandonarea regulilor de aderare stabilite după Războiul Rece și introducerea unui model în două trepte. Acesta ar permite Kievului să devină stat membru al UE într-un termen scurt, dar cu o influență redusă în procesul decizional, inclusiv fără drepturi de vot depline în cadrul summit-urilor liderilor sau al reuniunilor ministeriale.

Ucraina, care a obținut statutul oficial de țară candidată la scurt timp după invazia Rusiei din februarie 2022, consideră aderarea la UE un pilon esențial al viitorului său postbelic și o confirmare a orientării sale prooccidentale. În acest context, o eventuală referire la aderarea Ucrainei în 2027 apare deja în schițe ale unui plan de pace în 20 de puncte, susținut de Statele Unite, deși oficialii europeni estimează că ar fi nevoie de cel puțin un deceniu de reforme pentru îndeplinirea criteriilor standard de aderare.

Potrivit surselor, Volodimir Zelenski ar putea accepta concesii dificile într-un eventual acord de pace, inclusiv pe dimensiunea teritorială, doar dacă ar putea prezenta aderarea la UE drept principalul câștig politic pentru Ucraina. În acest sens, planul ar permite Kievului acces gradual la anumite componente ale pieței unice, la subvențiile agricole și la fondurile de dezvoltare internă ale UE, condiționat de îndeplinirea unor obiective stabilite după aderare.

Această abordare ar schimba fundamental regulile stabilite în 1993, care prevăd că un stat poate deveni membru al UE doar după ce a închis toate capitolele de negociere și a îndeplinit integral acquis-ul comunitar.

„Timpurile extraordinare necesită măsuri extraordinare… Nu subminăm extinderea. Extindem conceptul de extindere”, a declarat un diplomat UE de rang înalt, informat despre acest concept.

Potrivit oficialului European, „regulile vechi de peste 30 de ani trebuie să devină mai flexibile”.

„Acesta este un moment unic într-o generație și trebuie să-l respectăm.”  

Totuși, numeroși diplomați din statele membre avertizează că inițiativa ar putea destabiliza Uniunea, ar dilua valoarea calității de membru și ar crea frustrări în rândul altor țări candidate.

„Este o capcană întinsă de Putin și Trump, iar noi riscăm să cădem în ea”, a afirmat un oficial european, evocând riscuri majore pentru unitatea UE.

Blocajele existente în procesul actual de aderare al Ucrainei, în special opoziția Ungaria față de deschiderea capitolelor de negociere, alimentează discuțiile despre soluții alternative. Unii oficiali europeni cred că implicarea directă a SUA într-un acord de pace ar putea forța Budapesta să își schimbe poziția.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a legat explicit, joi, aderarea Ucrainei de negocierile de pace, afirmând că aceasta reprezintă „o garanție de securitate în sine, dar și motorul esențial pentru creșterea și prosperitatea viitoare”.

Cu toate acestea, mai multe state membre resping ferm ideea unui sistem de aderare în două viteze, avertizând că orice încercare de a impune un astfel de model ar putea provoca o ruptură profundă între Bruxelles și capitalele europene. De asemenea, planul ar putea afecta aspirațiile altor țări candidate, precum Muntenegru și Albania, dar și ale unor state cu parcurs mai lent, precum Bosnia și Turcia.