
Mai mulți diplomați ai Uniunii Europene și-au exprimat nemulțumirea față de tonul și abordarea șefei diplomației europene, Kaja Kallas, pe care o consideră „prea directă și lipsită de flexibilitate”. Revista americană Foreign Policy publică o amplă analiză, în care pune sub semnul întrebării abilitatea lui Kalas, de a menține un ton suficient de diplomatic în relațiile internaționale, în pofida reputației sale de lider ferm și necruțător față de Rusia.
Potrivit articolului, fostul premier estonian, cunoscut pentru opoziția sa constantă față de Moscova, „a fost femeia potrivită la momentul potrivit” când a preluat în 2024 funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, după Josep Borrell. Însă, tonul ei tranșant, care i-a adus respect în Europa de Est, a început să irite mari capitale occidentale și parteneri globali.
„Ne așteptăm să fie mai diplomatică”, a declarat un diplomat european pentru Foreign Policy. Un altul a spus că Kalas este „mai degrabă polițist decât diplomat”, adăugând că „ziua ei începe și se termină cu Rusia”.
Articolul notează că stilul direct al lui Kallas a afectat relațiile cu administrația președintelui american Donald Trump, dar și cu India și China, care o percep drept excesiv de critică. În februarie, secretarul de stat american Marco Rubio ar fi anulat o întâlnire planificată cu Kalas, iar ulterior, o postare a acesteia pe platforma X – „Lumea liberă are nevoie de un nou lider” – ar fi agravat tensiunile cu Washingtonul.
De asemenea, Foreign Policy afirmă că Kalas „pare marginalizată” în dosarele cheie, precum conflictul israeliano-palestinian și războiul din Ucraina, unde figuri precum Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Mark Rutte și Ursula von der Leyen domină scena diplomatică europeană.
Totuși, în pofida criticilor, Kaja Kalas a obținut unele rezultate notabile, între care acordul cu Israelul privind livrarea de ajutoare umanitare pentru Gaza, prezentat de Serviciul European de Acțiune Externă drept o „victorie diplomatică”.
În privința Ucrainei, Kalas a declarat recent că UE a livrat 80% din cele două milioane de obuze de artilerie promise Kievului, un proiect pe care l-a inițiat personal în martie.
Criticii săi, în special din Asia, o acuză însă de lipsă de experiență și de viziune strategică. Fostul secretar de externe al Indiei, Kanwal Sibal, a scris că „Kalas a fost parașutată într-o funcție pentru care nu este calificată” și că „alimentează deriva geopolitică a Europei prin paranoia ei antirusească”.
În schimb, un oficial european citat de publicație a apărat-o.
„Este directă și sinceră. Dacă așteptați lingușeli, nu le veți primi de la ea.”
Articolul conchide că Kaja Kalas nu urmărește doar succesul personal, ci pare determinată să promoveze o autonomie strategică europeană mai clară, chiar și cu riscul de a provoca tensiuni cu Washingtonul, o atitudine care reflectă ambiția ei de a face din Europa un actor global independent, nu un satelit al marilor puteri.
La începutul lunii septembrie, Politico a relatat despre nemulțumirea de la cele mai înalte niveluri ale UE față de retorica excesiv de categorică a lui Kallas față de Rusia și poziția sa slabă față de conflictul din Gaza. Revista a menționat, de asemenea, relația tensionată a fostului prim-ministru estonian și actualului șef al diplomației europene cu președintele Consiliului European, Antonio Costa.