Fostul președinte al României, Emil Constantinescu, condamnă dur decizia de lichidare a Universității „B. P. Hașdeu” din Cahul

Fostul președinte al României, Emil Constantinescu, a criticat dur decizia autorităților de la Chișinău de a lichida Universitatea din Cahul. Într-un comentariu pentru Edupedu.ro, fostul lider de la Cotroceni amintește că instituția de învățământ a fost fondată în timpul mandatului său ca filială a Universităţii „Dunarea de Jos” din Galaţi, de aceea, nu este corect să fie desființată în mod unilateral.  

„Înfiinţarea Universităţii din Cahul, ca filială a Universităţii „Dunarea de Jos” din Galaţi, a fost rezultatul protocolului de colaborare dintre Ministerul Educaţiei Naţionale din România şi Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova pentru anul de învăţământ 1999/2000, semnat la 6 mai 1999. […] Desfiinţarea Universităţii din Cahul nu este o problemă unilaterală, ea este a tuturor celor implicaţi […]. Ea implică responsabilitatea partenerilor statali, întrucât are la bază angajamente internaţionale bi- şi trilaterale, asumate în 1997 de preşedinţii României, Republicii Moldova şi Ucrainei, în cadrul colaborării euroregionale la Dunărea de Jos, consultările reciproce fiind esenţiale”, susține fostul președinte al României.

Potrivit lui, constituirea Euroregiunilor Dunărea de Jos şi Prutul Superior, în urma acordurilor semnate de preşedinţii României, Republicii Moldova şi Ucrainei a urmărit, în egală măsură, crearea unui spaţiu cultural, ştiinţific şi educaţional comun.

„În acelaşi scop, prin eforturile Departamentului Românilor de Pretutindeni din Guvernul României a fost înfiinţat, în anul 1998, Centrul „Eudoxiu Hurmuzachi”, condus de eminentul profesor al Universităţii din Bucureşti Dan Sluşanschi, care a oferit burse de studii pentru tineri din Basarabia şi Bucovina”, mai subliniază Emil Constantinescu.

În concluzie, fostul președinte își exprimă că convingerea că Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul poate fi sprijinită în continuare printr-o propunere concretă de întărire, nu de lichidare a personalităţii juridice sau de diminuare a autonomiei.

Vă prezentăm în continuare comunicatul integral:

Declaraţia lui Emil Constantinescu, fost preşedinte al României (1996-2000), în susţinerea autonomiei Universităţii din Cahul

„Am urmărit cu amărăciune şi îngrijorare dezbaterile generate de posibilitatea desfiinţării Universităţii de Stat ‘Bogdan Petriceicu Haşdeu’ din Cahul.

Consecvent cu activitatea şi poziţiile exprimate în calitate de rector al Universităţii din Bucureşti şi preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor (1992-1996), de preşedinte al României (1996-2000), consider că este de datoria mea să exprim o poziţie publică în această dezbatere pentru că înfiinţarea Universităţii din Cahul a avut loc în timpul mandatului meu prezidenţial, ca o consecinţă directă a Trilateralei România-Republica Moldova-Ucraina, pe care am iniţiat-o şi am instituţionalizat-o împreună cu preşedinţii Petru Lucinschi şi Leonid Kucima la Izmail, în iulie 1997.

Acest angajament strategic trilateral, salutat imediat de vicepreşedintele SUA, Al Gore, şi de liderii Uniunii Europene viza asigurarea unei zone de securitate şi stabilitate; consolidarea unităţii statale şi a suveranităţii Republicii Moldova, susţinerea culturală şi umanitară a comunităţilor româneşti, prin respectarea standardelor europene în materie; cooperarea transfrontalieră; sprijinirea conectării Republicii Moldova şi Ucrainei la diferite forme de cooperare regională din Europa Centrală şi de Sud – Est.

Constituirea Euroregiunilor Dunărea de Jos şi Prutul Superior în urma acordurilor semnate de preşedinţii României, Republicii Moldova şi Ucrainei a urmărit, în egală măsură, crearea unui spaţiu cultural, ştiinţific şi educaţional comun. În acelaşi scop, prin eforturile Departamentului Românilor de Pretutindeni din Guvernul României a fost înfiinţat, în anul 1998, Centrul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’, condus de eminentul profesor al Universităţii din Bucureşti Dan Sluşanschi, care a oferit burse de studii pentru tineri din Basarabia şi Bucovina.

Înfiinţarea Universităţii din Cahul, ca filială a Universităţii ‘Dunarea de Jos’ din Galaţi a fost rezultatul protocolului de colaborare dintre Ministerul Educaţiei Naţionale din România şi Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova pentru anul de învăţământ 1999/2000, semnat la 6 mai 1999.                                

Susţin continuarea proiectului strategic al trilateralei România-Republica Moldova- Ucraina de către actualele autorităţi statale şi salut proiectul unei Camere de Comerţ şi Industrie trilaterale, dar atrag atenţia asupra importanţei menţinerii şi dezvoltării proiectelor culturale şi educaţionale comune.

Desfiinţarea Universităţii din Cahul nu este o problemă unilaterală, ea este a tuturor celor implicaţi: forurile de conducere a instituţiei, autorităţile de resort din învăţământul superior, studenţi, profesori, alumni, organizaţii neguvernamentale şi cetăţeni. Ea implică responsabilitatea partenerilor statali, întrucât are la bază angajamente internaţionale bi- şi trilaterale, asumate în 1997 de preşedinţii României, Republicii Moldova şi Ucrainei, în cadrul colaborării euroregionale la Dunărea de Jos, consultările reciproce fiind esenţiale.

Protocolul de colaborare din 6 mai 1999, semnat de miniştrii Educaţiei din România şi Republica Moldova, prevedea la articolul 6: Cele două părţi vor sprijini colaborarea directă dintre instituţiile de învăţământ superior şi dintre institutele de cercetare din domeniul învăţământului, precum şi dintre şcoli şi inspectorate şcolare teritoriale. Universităţile din România şi Republica Moldova vor deschide filiale în celălalt stat cu sprijinul ministerelor de resort. În acest scop părţile vor sprijini înfiinţarea unei universităţi la Cahul, ca filială a Universităţii ‘Dunărea de Jos’ din Galaţi.

Protocolul din 1998 de colaborare dintre Ministerul Educaţiei Naţionale din România şi Ministerul Educaţiei şi Ştiinței al Republicii Moldova pentru anul de învăţământ 1998/1999, semnat la Chişinău, publicat în M.Of. 455 din 27 noiembrie 1998 a prevăzut, de asemenea, colaborarea la nivelul un consiliu consultativ al rectorilor universităţilor din România şi Republica Moldova (articolul 21): ‘Părţile vor sprijini crearea Consiliului comun al rectorilor din România şi Republica Moldova. Consiliul comun al rectorilor se va întruni de 4 ori pe an, alternativ, în România şi, respectiv, în Republica Moldova’.

Mă alătur apelului preşedintelui Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei, rectorului Universităţii din Bucureşti, prof.dr. Marian Preda, consilierului de stat pentru Românii de pretutindeni în perioada 1998-2000, Antonie Popescu, de a ‘identifica, prin dialog şi cooperare instituţională, soluţii constructive şi eficiente pentru asigurarea continuităţii procesului de dezvoltare sustenabilă’ şi a autonomiei Universităţii de Stat ‘Bogdan Petriceicu Haşdeu’ din Cahul.

Mă pronunţ împotriva desfiinţării Universităţii de Stat ‘Bogdan Petriceicu Haşdeu’ din Cahul şi în calitatea mea de preşedinte fondator al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului. Institutul nostru are un acord de  cercetare ştiinţifică cu Universitatea din Cahul, în cadrul căruia suntem parteneri într-un important proiect regional, ‘Oraşe porturi în regiunea danubiano-pontică. O istorie milenară între război şi pace’, derulat împreună cu universităţi şi institute de cercetare din Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia şi Austria.

În vara anului 2025, Universitatea din Cahul a organizat conferinţa internaţională ‘Perspectivele şi problemele integrării în spaţiul european al cercetării şi educaţiei’, în parteneriat cu Universitatea ‘Dunărea de Jos’ din Galaţi, Muzeul Brăilei ‘Carol I’, Mariupol State University, Izmail State Humanitarian University şi Institutul de Cercetări Juridice ‘Acad. Andrei Rădulescu’ al Academiei Române, la care au participat şi cercetători ai Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului. Conferinţa a reunit peste 250 de cercetători din Republica Moldova, România şi Ucraina, care au analizat evoluţiile recente în cercetare şi educaţie, precum şi dinamica complexă a integrării europene.

Consider că Universitatea de Stat ‘Bogdan Petriceicu Haşdeu’ din Cahul poate fi sprijinită în continuare printr-o propunere concretă de întărire, nu de lichidare a personalităţii juridice sau de diminuare a autonomiei, de Guvernul de la Chişinău şi de Guvernul de la Bucureşti, având în vedere rolul misionar în educaţie, ştiinţă şi cultură pe care l-a îndeplinit în Euroregiunea Dunărea de Jos şi pe care îl poate continua cu succes şi în viitor.”