FOTO | Creștinii au intrat în Sfântul și Marele Post al Paștelui, perioada de pocăință și pregătire pentru Învierea Domnului

Astăzi pentru toți creștinii începe Postul Paștelui, cel mai strict dintre toate posturile, care va dura până în 19 aprilie şi precede marele Praznic al Învierii Domnului Iisus Hristos, sărbătorit în acest  an în 20 aprilie, atât de ortodocși, cât și de catolici.

Considerat cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an, el se cere respectat vreme de 40 de zile şi culminează cu Săptămâna Patimilor, în a cărei zi de vineri credincioşii îşi aduc aminte de Răstignirea lui Iisus.

Perioada de curăţare trupească şi sufletească de-a lungul căreia credincioșii se pregătesc pentru Paşte aminteşte, prin durata sa, de postul celor 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii Sale mesianice.

Marele post începe după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai sau Duminica Iertării, atunci când are loc lăsatul secului de brânză, iar în lăcașuri sunt oficiate litrughii speciale. Slujba Vecerniei Iertării a fost ținută și la Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul”, în prezența Preasfințitului Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului din cadrul Mitropoliei Basarabiei.

Într-un duh de smerenie și iubire frățească, ierarhul, clerici și credincioși s-au rugat împreună, cerând iertare unii altora, pentru a începe cu pace și inimă curată urcușul duhovnicesc al Postului Mare.

În ajun de Postul Paștelui, și ÎPS Petru, mitropolit al Basarabiei, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în Parohia „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Roșcani, raionul Strășeni.

În primele secole, postul avea menirea de a-i pregăti pe catehumeni să primească cu vrednicie botezul în noaptea de Paște. Potrivit mărturiilor Sfântului Irineu, Tertulian, Sfântului Dionisie al Alexandriei, unii posteau numai o zi (Vinerea Patimilor), alții două zile, adică Vineri și Sâmbătă înainte de Paște, alții o săptămână, iar unii până la șase săptămâni înainte de Paște. în secolul al IV-lea se postea opt săptămâni la Ierusalim, iar în Apus, în aceeași perioadă, se postea patruzeci de zile.

Din secolul al III-lea, Postul Paștelui a fost împărțit în două perioade, cu numiri diferite: Postul Paresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ținea până la Duminica Floriilor, având o durată variabilă, și Postul Paștilor (postul pascal), care ținea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii, fiind foarte aspru. 

Prin hotărârea luată la primul Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 381, Biserica Răsariteana a adoptat în mod definitiv practica Postului Paștelui, de origine antiohiană, de șapte săptămâni. În Postul Mare, creștinii vor renunța la consumul de carne, lactate și pește. Dezlegare la pește va fi de Buna Vestire, prăznuită în 25 martie/7 aprilie, și de Intrarea Domnului în Ierusalim, adică de Florii, cu o săptămână înainte de Paște.

Postul se încheie vineri înaintea Sâmbetei lui Lazăr și Duminica Floriilor, care sunt considerate praznice aparte. La fel, ultima săptămână, cea a Pătimirilor Domnului, este încadrată într-un regim mai aspru de postire. Deci, pe lângă cele 40 de zile mai există aceste opt zile de post pe care le atribuim Postului Mare, dar care au practici liturgice și rânduieli diferite.