
Franța avertizează că reducerea sprijinului acordat Ucrainei ar putea obliga Kievul să accepte un acord de pace dezavantajos, care ar pune în pericol securitatea întregii Europe. Mesajul președintelui Emmanuel Macron vine în contextul summitului „Coaliției de Voință”, organizat astăzi la Berlin, unde aproximativ 30 de lideri și reprezentanți ai statelor aliate discută despre consolidarea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina, garanțiile de securitate și participarea Europei la negocierile de pace cu Rusia, relatează Euronews.
Reuniunea, a cincea de la începutul anului și prima organizată la Berlin, este găzduită de cancelarul german Friedrich Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham. La discuții sunt așteptați și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, precum și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.
Potrivit Palatului Élysée, una dintre principalele priorități ale Franței este consolidarea capacității militare a Ucrainei, într-un moment în care Moscova nu demonstrează disponibilitatea de a negocia încheierea războiului, ci continuă să mizeze pe intensificarea operațiunilor militare.
Obiectivul Parisului este de a plasa Ucraina într-o poziție cât mai avantajoasă, mai întâi pe câmpul de luptă, iar ulterior la masa negocierilor.
În acest sens, autoritățile franceze insistă asupra accelerării livrărilor de rachete interceptoare, necesare pentru protejarea populației și infrastructurii energetice ucrainene împotriva atacurilor rusești, în perspectiva sezonului rece. De asemenea, Franța urmărește să sprijine dezvoltarea capacităților proprii de apărare antirachetă ale Kievului.
Un alt subiect central îl reprezintă garanțiile de securitate pentru Ucraina și pregătirea unei eventuale misiuni militare multinaționale, MNF-U, care ar putea fi desfășurată după încheierea războiului.
Această forță, constituită în 2025, nu ar urma să participe la operațiuni de luptă și nu face parte din structurile NATO. Misiunea ar avea rolul de a contribui la stabilitatea postbelică și de a preveni o nouă agresiune rusă.
Pregătirile sunt deja în desfășurare. În Polonia au loc, începând cu 9 noiembrie, exerciții militare de amploare la care participă aproximativ 2.800 de militari, 500 de vehicule și echipamente militare și circa 30 de aeronave. Unsprezece țări contribuie direct la manevre, Franța având cel mai numeros contingent, de 1.100 de militari. Potrivit administrației prezidențiale franceze, exercițiile demonstrează capacitatea acestei forțe, predominant europene, de a oferi Ucrainei garanții de securitate credibile.
Summitul de la Berlin are loc la doar câteva ore după reuniunea trilaterală dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, organizată în orașul chinez Shenzhen. În acest context, liderii europeni încearcă să se asigure că eventualele înțelegeri privind viitorul Ucrainei nu vor fi negociate fără participarea Kievului și a partenerilor săi europeni.
Palatul Élysée a avertizat că orice discuție care privește Europa, chiar și indirect, nu poate avea sens în absența reprezentanților europeni.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, s-a arătat sceptic în privința rezultatelor întâlnirii dintre Trump, Putin și Xi Jinping, afirmând că cei trei lideri nu vor ajunge la rezultate concrete, deoarece nu reușesc să se înțeleagă asupra principalelor probleme.
Pe agenda summitului se află și finanțarea Ucrainei pentru anul 2027, în condițiile în care deficitul bugetar estimat ajunge la 70 de miliarde de euro. Miercuri, Comisia Europeană a propus un împrumut suplimentar de 45 de miliarde de euro, care ar urma să fie acordat în 2027, pe lângă împrumutul de 90 de miliarde de euro aprobat anterior de statele membre ale UE.
O decizie privind noul sprijin financiar este așteptată săptămâna viitoare, în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului European.
Discuțiile de la Berlin au loc și pe fondul controverselor din politica internă franceză privind continuarea ajutorului pentru Ucraina. Marine Le Pen, candidată la alegerile prezidențiale din Franța, a declarat că Parisul nu va mai putea acorda sprijin financiar Kievului dacă va câștiga alegerile, invocând situația finanțelor publice.
Președintele Emmanuel Macron a criticat această poziție într-un mesaj publicat pe 14 noiembrie, fără a o nominaliza pe Le Pen.
„Cei care vor să limiteze resursele Ucrainei urmăresc, în esență, să o constrângă să accepte o pace nedreaptă, să o mențină într-o stare de vulnerabilitate pe termen lung și, implicit, să vulnerabilizeze Europa”, a avertizat liderul francez.