Franța reia serviciul militar voluntar. Emmanuel Macron invocă riscul unui nou conflict în Europa

Franța se pregătește să anunțe, joi, revenirea serviciului militar național după aproape trei decenii de pauză, într-un nou semnal că invazia rusă în Ucraina și tensiunile cu Moscova remodelează arhitectura de securitate a Europei, scrie Politico. Președintele Emmanuel Macron va prezenta măsura la baza militară Varces din Alpii francezi, vizând un program voluntar de 10 luni pentru tineri – atât femei, cât și bărbați.

Deși reprezintă o schimbare de proporții în politica de apărare a Parisului, planul este mai puțin drastic decât modelele din statele nordice și baltice, unde serviciul militar este obligatoriu. Letonia și Croația sunt cele mai recente țări din UE care au reintrodus termenul obligatoriu.

Decizia, discutată în Franța de ani de zile după renunțarea la stagiul militar în 1997, este determinată acum de motive strict operaționale.

„Inițiativa reflectă dorința tinerilor de a servi, dar mai ales nevoia reală a armatei de a răspunde unei accelerări a pericolelor”, a declarat un oficial de la Élysée.

Armata franceză, a doua ca mărime din UE după Polonia, are peste 201.000 de militari activi și 45.000 de rezerviști, însă Parisul intenționează să atingă un total de 105.000 de rezerviști până în 2035. Programul voluntar este conceput pentru a sprijini această creștere.

În perspectiva anului 2030, când NATO estimează că Rusia va deveni o amenințare și mai severă, statele membre sunt presate să-și consolideze forțele și capacitatea de reacție.

În statele de pe flancul estic, apropierea de Rusia și experiența invaziilor repetate au dus la reintroducerea rapidă a serviciului militar obligatoriu. Lituania l-a repus în practică după anexarea Crimeei, fiind urmată de Suedia și Letonia după 2022, odată cu declanșarea războiului.

„În situații de criză, ai nevoie de oameni pregătiți să răspundă cu un minimum de abilități militare”, explică Linda Slapakova, specialist în apărare la Rand Europe.

În Finlanda, sprijinul pentru apărarea națională atinge niveluri record. În 2022, 83% dintre cetățeni credeau în necesitatea apărării țării, față de 65% în 2020.

În Vest, însă, unde percepția riscului este mai redusă, discuțiile despre reintroducerea stagiului militar sunt mult mai timide, notează sursa citată.

Deși bugetul apărării a crescut în ultimii ani, autoritățile franceze recunosc că țara nu își permite, în prezent, reintroducerea serviciului obligatoriu.

„Armata nu mai are capacitatea de a forma întregul contingent de tineri, aproximativ 800.000 de persoane pe an. Am renunțat la multe cazărmi”, a explicat un oficial al președinției franceze.

Programe similare există deja în Țările de Jos, Belgia, Germania, Polonia și România, toate în variantă voluntară. În Germania, voluntarii primesc 2.600 de euro pe lună, o sumă suficient de mare pentru a crea temeri în sectorul privat, care riscă să piardă forță de muncă în favoarea armatei. Franța estimează o indemnizație de circa 1.000 de euro.

Un alt obstacol major este reticența tinerilor. Un sondaj ECFR arată că, deși majoritatea europenilor susțin reintroducerea stagiului militar obligatoriu, doar o parte redusă a tinerilor (18–29 de ani) ar fi dispusă să îl accepte, chiar și în state aflate în prima linie, precum Polonia și România.

Pe fondul războiului din Ucraina, al tensiunilor geopolitice crescute și al retragerii treptate a forțelor SUA din Europa, Parisul consideră vitală consolidarea relației dintre populație și armată.

„Trebuie să întărim pactul între națiune și armată”, a transmis un apropiat al președintelui Macron.

În alte state vestice, discuția s-a stins rapid. În Marea Britanie, ideea relansată în 2024 de Rishi Sunak a fost abandonată de actualul guvern laburist. În Spania, ministrul apărării Margarita Robles declara anul trecut că „nici nu se pune problema” revenirii la serviciul militar.