Now Reading: FT: Putin le-a ținut liderilor Finlandei și Norvegiei o prelegere de 90 de minute despre istoria Rusiei și originile războiului din Ucraina
- 01
FT: Putin le-a ținut liderilor Finlandei și Norvegiei o prelegere de 90 de minute despre istoria Rusiei și originile războiului din Ucraina
FT: Putin le-a ținut liderilor Finlandei și Norvegiei o prelegere de 90 de minute despre istoria Rusiei și originile războiului din Ucraina
Președintele rus Vladimir Putin a dedicat cea mai mare parte a convorbirii telefonice cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, unei ample expuneri despre istoria medievală a slavilor și ceea ce Kremlinul consideră a fi „cauzele fundamentale” ale războiului din Ucraina.
Potrivit Financial Times, care citează trei surse familiarizate cu discuțiile, convorbirea, programată inițial să dureze mai puțin de 30 de minute, s-a prelungit până la 90 de minute.
Discuția a avut loc marți, 27 octombrie, la inițiativa liderilor Finlandei și Norvegiei, care au încercat să relanseze dialogul diplomatic cu Moscova înaintea negocierilor trilaterale dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, programate pentru luna noiembrie la Abu Dhabi.
Potrivit surselor citate de Financial Times, în timpul discuției, Putin a insistat asupra a ceea ce Kremlinul numește „cauzele fundamentale ale conflictului”, prezentând o interpretare istorică extinsă a relațiilor dintre Rusia și Ucraina.
Liderii Finlandei și Norvegiei au decis să nu îl întrerupă pe Putin, pentru a evalua cât de dispus este acesta să poarte un dialog real cu reprezentanții europeni, a declarat una dintre persoanele familiarizate cu discuțiile.
În schimb, posibilitatea unei încetări imediate a focului, una dintre principalele solicitări ale Kievului, aproape că nu a fost discutată.
Publicația amintește că Putin a invocat în repetate rânduri argumente istorice pentru a-și justifica poziția față de Ucraina. Săptămâna trecută, liderul rus a susținut din nou că rușii și ucrainenii ar constitui „un singur popor”, invocând inclusiv presupuse cercetări genetice.
Comunicatul publicat de administrația prezidențială rusă după convorbire nu a indicat nicio schimbare în poziția Moscovei privind condițiile pentru încheierea războiului.
Kremlinul a insistat că obținerea unei păci durabile este posibilă numai prin luarea în considerare „integrală și necondiționată” a intereselor Rusiei și a acuzat Uniunea Europeană și NATO că promovează o politică de confruntare care ar prelungi conflictul.
La rândul său, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a minimalizat importanța discuției cu liderii nordici.
„Se pare că nu s-a discutat nimic nou. Acest lucru demonstrează doar dorința europenilor de a se implica în procesul de negociere”, a declarat Lavrov în fața unui grup de redactori din presa africană.
Mai mult, șeful diplomației ruse a avertizat că războiul „va continua și, aș spune chiar, probabil se va intensifica”.
Inițiativa Finlandei și Norvegiei de a relua contactele directe cu Kremlinul a provocat nemulțumiri în rândul unor aliați europeni. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a criticat decizia celor doi lideri de a discuta separat cu Putin, fără o coordonare prealabilă cu ceilalți parteneri.
„Sunt foarte sceptică în privința acestei inițiative independente a Norvegiei și Finlandei. Nu a fost coordonată cu niciunul dintre noi”, a declarat Frederiksen.
Aceasta a adăugat că nu vede niciun indiciu că Rusia își dorește pacea, în condițiile în care atacurile asupra Ucrainei continuă.
O reacție a venit și din partea guvernului italian. Administrația premierului Giorgia Meloni a transmis că respectă inițiativa liderilor nordici, dar a subliniat că discuția demonstrează absența unui consens european privind persoana care ar trebui să reprezinte interesele continentului în negocierile de pace.
După convorbirea cu Putin, Alexander Stubb și Jonas Gahr Store l-au contactat telefonic pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a-l informa despre rezultatele discuțiilor.
Liderul ucrainean a declarat că cei doi i-au transmis direct președintelui rus necesitatea unor măsuri concrete de dezescaladare, în special în ceea ce privește atacurile asupra infrastructurii energetice și civile a Ucrainei.
„Alex și Jonas i-au spus clar liderului rus că sunt necesare măsuri reale de dezescaladare în ceea ce privește sectorul nostru energetic și infrastructura”, a afirmat Zelenski.
La rândul său, președintele Finlandei a calificat convorbirea drept „sinceră și substanțială”, subliniind că încheierea războiului necesită discuții directe cu Moscova.
Potrivit Financial Times, discuția a evidențiat dificultățile cu care se confruntă statele europene în încercarea de a obține un rol direct în negocierile privind încheierea războiului din Ucraina.
Uniunea Europeană a analizat în ultimele luni posibilitatea desemnării unui reprezentant special pentru negocierile cu Moscova, însă inițiativa a fost blocată de divergențele dintre statele membre și de reticența Kremlinului de a discuta cu aliații europeni ai Kievului.
Contactele s-au intensificat după vizita efectuată săptămâna trecută la Sankt Petersburg de trimisul special american Steve Witkoff, care discutase anterior cu Zelenski și cu cei doi lideri nordici la Oslo.
Negocierile trilaterale dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, planificate pentru prima jumătate a lunii noiembrie la Abu Dhabi, ar urma să vizeze inclusiv garanțiile de securitate după încheierea războiului.
