
Lumea se află în pragul unui nou val de inflație alimentară, pe măsură ce războaiele din Iran și Ucraina, împreună cu fenomenul climatic El Niño, creează „furtuna perfectă” prin costuri tot mai mari și recolte agricole tot mai slabe, a avertizat economistul-șef al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Într-un interviu acordat Reuters, Torero a declarat că prețurile produselor alimentare ar putea începe să crească până la sfârșitul acestui an, iar în 2027 ritmul scumpirilor va deveni și mai accentuat.
„Mă aștept ca prețurile materiilor prime să înceapă să crească de acum înainte, iar prețurile alimentelor să urce până la sfârșitul anului. Anul viitor, cu siguranță, vor crește și mai mult”, a afirmat economistul.
Potrivit acestuia, efectul majorării prețurilor materiilor prime asupra produselor alimentare ajunge la consumatori cu o întârziere de aproximativ trei până la șase luni.
Deși prețurile unor produse agricole precum grâul, porumbul și orezul au crescut în ultimele luni, acestea reflectă încă recoltele bune din acest an și nu dificultățile anticipate pentru sezonul următor.
FAO atrage atenția că tensiunile din Strâmtoarea Ormuz afectează întreaga agricultură mondială, deoarece influențează costul petrolului și al gazelor naturale. Petrolul este esențial pentru irigații, procesare, ambalare și transport, iar gazele naturale reprezintă materia primă pentru producerea îngrășămintelor.
În același timp, atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere și de gaze din Rusia reduc disponibilitatea motorinei și a gazului natural pe piețele internaționale, două resurse esențiale pentru producția agricolă.
Torero a subliniat că presiunea asupra fermierilor se resimte deja în Europa, Statele Unite, Brazilia și Asia, unde marjele de profit sunt tot mai reduse și influențează deciziile privind suprafețele cultivate.
În Statele Unite, Federația Americană a Fermierilor estimează că, fără sprijin guvernamental, agricultorii care cultivă cele nouă culturi principale ar putea înregistra pierderi de aproximativ 32 de miliarde de dolari în 2027.
De asemenea, o parte dintre fermieri au început deja să înlocuiască porumbul și grâul cu soia, cultură care necesită cantități mai mici de îngrășăminte.
Australia, unul dintre cei mai mari exportatori agricoli din lume, estimează o scădere de 21% a producției de culturi de iarnă, pe fondul creșterii puternice a costurilor la combustibili și îngrășăminte, precum și al incertitudinilor privind aprovizionarea.
Un alt factor de risc este fenomenul El Niño, despre care specialiștii avertizează că ar putea fi deosebit de puternic în acest an. Schimbarea regimului precipitațiilor riscă să afecteze producția agricolă la nivel mondial și să împingă zeci de milioane de oameni în insecuritate alimentară severă.
Primele efecte sunt deja vizibile în India, unde sezonul musonic a întârziat, iar precipitațiile sunt sub media obișnuită, ceea ce ar putea reduce producția de orez și ar putea contribui la noi scumpiri pe piața globală a alimentelor.