Gazele și electricitatea se scumpesc în Europa înainte de iarnă. Unde plătesc consumatorii cele mai mari facturi

Europa se apropie de sezonul rece cu prețuri în creștere la gaze și electricitate, pe fondul războiului cu Iranul și al rezervelor de gaze aflate la cel mai scăzut nivel pentru această perioadă a anului din 2011. Marți, 13 octombrie, prețul gazelor naturale pe piața europeană a atins cel mai ridicat nivel din ultimii aproape patru ani.

O analiză Euronews arată că Bruxellesul are cele mai mari tarife la electricitate pentru populație, în timp ce Stockholmul conduce clasamentul celor mai scumpe gaze naturale.

Potrivit Euronews Business, contractele futures pentru gazele naturale tranzacționate la hubul olandez TTF au ajuns marți la 87,20 euro/MWh, comparativ cu aproximativ 32 de euro/MWh înainte de izbucnirea războiului cu Iranul.

Conflictul din Orientul Mijlociu a perturbat transporturile prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care, în condiții normale, tranzitează aproximativ o cincime din livrările mondiale de gaz natural lichefiat.

Deși prețurile carburanților au crescut puternic în ultimele luni, majorările tarifelor la gaze și electricitate pentru populație au fost, deocamdată, mai moderate.

Între 23 februarie și 5 octombrie 2026, motorina s-a scumpit în medie cu 35% în Uniunea Europeană, iar benzina cu 23%. În schimb, între 2 februarie și 1 septembrie, prețurile gazelor pentru consumatorii casnici au crescut în medie cu 12% în capitalele UE, iar cele ale electricității cu 4,2%, potrivit indicelui european al prețurilor energiei pentru gospodării (HEPI).

La începutul lunii septembrie, prețul electricității pentru consumatorii casnici varia de la 8,4 eurocenți/kWh în Kiev până la 41,3 eurocenți/kWh în Bruxelles, media capitalelor Uniunii Europene fiind de 27,2 eurocenți/kWh.

După Bruxelles, cele mai ridicate tarife erau înregistrate în Berlin (39,6 eurocenți/kWh), Dublin (38,7), Berna (38,6) și Londra (38,3). Pe următoarele poziții se aflau Roma (36,6), Viena (34,4) și Praga (34,3).

La polul opus, printre capitalele cu cele mai mici tarife se numărau Kiev (8,4 eurocenți/kWh), Budapesta (10,3), Podgorica (11,3), Belgrad (11,6) și Valletta (12,3).

Clasamentul se modifică însă semnificativ atunci când prețurile sunt ajustate în funcție de puterea de cumpărare a populației.

Din această perspectivă, Bucureștiul devine cea mai scumpă capitală europeană pentru electricitate, cu un indicator de 55,1 calculat în standarde ale puterii de cumpărare (PPS), în timp ce Oslo devine cea mai ieftină, cu 11,5.

Diferențele sunt și mai mari în cazul gazelor naturale. În septembrie, cel mai mic tarif era înregistrat în Kiev, de numai 1,5 eurocenți/kWh, iar cel mai ridicat în Stockholm, unde consumatorii casnici plăteau 34,8 eurocenți/kWh.

Pe locul al doilea se situa Amsterdam, cu 21,2 eurocenți/kWh, în timp ce media capitalelor UE era de 11,9 eurocenți/kWh.

Dintre cele mai mari economii europene, Parisul avea cel mai ridicat tarif la gaze, de 15,7 eurocenți/kWh, urmat de Roma (15,2) și Berlin (12,5). Gazele erau mai ieftine în Londra (10,3) și Madrid (10,1).

După ajustarea la puterea de cumpărare, Stockholmul rămâne cea mai scumpă capitală pentru gaze, urmat de Lisabona, Amsterdam, Roma și Sofia. În schimb, Budapesta devine cea mai ieftină.

Analiza arată că, între februarie și septembrie 2026, cele mai mari scumpiri ale electricității au fost înregistrate în Lisabona, unde tarifele au crescut cu 22%, urmată de Amsterdam (+17,3%), Madrid (+15,1%) și Roma (+14,9%).

În aceeași perioadă, electricitatea s-a ieftinit în Luxemburg cu 15,3%, în Tallinn cu 7,9% și în Helsinki cu 7,1%.

În cazul gazelor naturale, Tallinn a înregistrat cea mai puternică majorare, de 59,2%, tariful crescând de la 7,8 la 12,4 eurocenți/kWh.

Scumpiri importante au avut loc și în Bruxelles (+37,9%), Atena (+33,1%), Berna (+30,2%), Londra (+28,2%), Riga (+23%), Viena (+22,8%), Paris (+22,5%) și Berlin (+22%).

Specialiștii avertizează că efectele recentei creșteri a prețurilor angro la gaze nu se reflectă încă pe deplin în facturile populației. Contractele cu preț fix și măsurile de sprijin ale guvernelor pot întârzia sau atenua scumpirile, însă acestea ar putea deveni mai vizibile în lunile de iarnă.

Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă nivelul redus al rezervelor de gaze.

Potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA), la 3 octombrie 2026, depozitele de gaze ale Uniunii Europene erau umplute în proporție de doar 72,4%, cel mai scăzut nivel înregistrat pentru această perioadă a anului de la începutul monitorizării, în 2011.

Experții avertizează că rezervele reduse ar putea face Europa mai vulnerabilă în cazul unei ierni geroase, în special dacă temperaturile scăzute se vor menține până spre primăvară.

Loading Next Post...
Urmărește-ne
Search
Loading

Signing-in 3 seconds...

Signing-up 3 seconds...