Now Reading: Grecia și alte patru state UE vor să lanseze în 2027 un mecanism pentru trimiterea migranților respinși în țări terțe
- 01
Grecia și alte patru state UE vor să lanseze în 2027 un mecanism pentru trimiterea migranților respinși în țări terțe
Grecia și alte patru state UE vor să lanseze în 2027 un mecanism pentru trimiterea migranților respinși în țări terțe
Grecia, Danemarca, Austria, Germania și Țările de Jos intenționează să lanseze în 2027 un proiect prin care persoane ale căror cereri de azil au fost respinse să poată fi transferate în țări din afara Uniunii Europene, a declarat ministrul grec al Migrației, Thanos Plevris.
Cele cinci state, reunite într-un așa-numit „Core Group”, urmăresc lansarea unei faze-pilot în prima jumătate a anului 2027, urmând ca mecanismul să devină operațional mai larg în a doua jumătate a anului, când Grecia va deține președinția rotativă a Consiliului UE, potrivit declarațiilor lui Plevris, relatează Greek City Times.
Inițiativa vizează persoane care nu mai au drept legal de ședere în UE după respingerea definitivă a cererilor de azil. Cele cinci guverne negociază cu state din afara Uniunii pentru crearea unor așa-numite „centre de returnare” („return hubs”), unde aceste persoane ar putea fi transferate înainte de eventuala întoarcere în țările lor de origine.
Grecia, Germania, Austria, Danemarca și Țările de Jos au convenit la începutul lunii septembrie să accelereze negocierile cu un stat partener și speră să ajungă la un acord până la sfârșitul acestui an. Țara care ar urma să găzduiască primul centru nu a fost anunțată oficial. Rwanda și Uganda se numără printre statele despre care presa europeană a relatat că sunt luate în calcul.
Plevris a declarat separat că Grecia a identificat deja o țară africană pentru proiect, dar că numele acesteia nu poate fi făcut public deocamdată. Autoritățile elene speră ca centrul să devină operațional în a doua jumătate a anului 2027.
Planul face parte din eforturile mai largi ale unor guverne europene de a accelera returnarea persoanelor care nu au dreptul să rămână în UE.
Susținătorii proiectului afirmă că actualul sistem de returnare este prea lent, în timp ce organizațiile pentru drepturile omului și Consiliul Europei au avertizat asupra riscurilor legate de detenție, accesul la asistență juridică și posibilitatea transferării persoanelor către state în care drepturile lor nu ar fi suficient protejate.
Proiectul se află încă în faza negocierilor, iar nu există deocamdată un acord final anunțat cu Rwanda sau cu o altă țară pentru găzduirea centrului.
