Guvernarea nu se grăbește să ceară sancționarea internațională a liderilor separatiști. Igor Grosu: Încă acumulăm informații

Guvernarea PAS nu se grăbește să ceară sancționarea liderului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, și a altor exponenți ai regimului, inclusiv a oligarhului Victor Gușan. Președintele Parlamentului, liderul PAS, Igor Grosu, susține că instituțiile specializate încă acumulează informațiile necesare.

„Acum răspuns nu am. Va trebui să acumulăm toate informațiile necesare, când acestea vor fi acumulate și va fi luată decizia respectivă, o să acționeze. La moment ne-am concentrat pe bandiții de pe malul drept al Nistrului”, a declarat Igor Grosu în cadrul unei emisiuni de la Pro TV Chișinău.

Amintim, acum două săptămâni, tot la aceeași emisiune TV, premierul Dorin Recean declara că nu vede motive pentru sancționarea internațională sau arestarea liderului separatist pro-rus de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, și a oligarhului Victor Gușan, care ar conduce din umbră regiunea transnistreană.

„Problema Republicii Moldova în regiunea transnistreană este, în primul rând, Federația Rusă, trupele militare, întrebarea la care trebuie să ne răspundem este: îl arestăm pe unul, pe altul, îl băgăm în sancțiuni. Asta cum ajută să asigurăm pacea și securitatea și dacă ne apropiem mai mult de reintegrarea țării. Există diferență între interes național și interes electoral. Este în interesul național să asigurăm pacea. Obiectivul strategic este să reintegrăm țara în acest proces de aderare la UE și deciziile noastre trebuie să privească acest obiectiv”, declara Dorin Recean.

Omul de afaceri Victor Gușan conduce holdingul Sheriff din regiunea transnistreană, care deține un club de fotbal cu aceeași denumire, și monopolul asupra comerțului local. Oligarhul ar controla peste 60 la sută din economia regiunii. Liderul separatist Vadim Krasnoselski de nenumărate ori s-a declarat un politician cu viziuni pro-ruse și cu o susținere indirectă a agresiunii rusești în Ucraina. De asemenea, Krasnoselski insistă pe recunoașterea internațională a regiunii transistrene ca stat și de mai multe ori a făcut trimitere la referendumul nerecunoscut din stânga Nistrului, din 2006, privind alipirea regiunii la Federația Rusă.