Guvernul cere stare de urgență pentru următoarele două luni. Vicepremierul Serebrian: Riscăm să intrăm într-o criză energetică mai mare decât cea din 2022

Din 16 decembrie, în R. Moldova urmează să fie instituită stare de urgență în energetică pentru 60 de zile. O hotărâre în acest sens a fost aprobată de Guvern și va fi trimisă Parlamentuluui pentru adoptare. Decizia vine în contextul riscului sistării livrărilor de gaze către regiunea transnistreană de concernul rus „Gazprom”, din 1 ianuarie 2025.

Vicepremierul Oleg Serebrian a declarat, la ședința de azi a executivului, că o criză umanitară în stânga Nistrului, generată de suspendările Gazprom, va provoca și un deficit de energie electrică pentru tot teritoriul R. Moldova, inclusiv pentru populația din dreapta Nistrului.

„În timp ce malul drept și-a asigurat securitatea aprovizionării cu gaze și liberalizarea pieței, consumatorii de pe malul stâng sunt dependenți, în continuare, de o singură sursă de import – Gazprom. Chiar dacă infrastructura de transport a gazelor existentă permite transportul de gaze necesare pentru a acoperi consumul pentru ambele maluri ale Nistrului, există riscuri privind capacitatea financiară a consumatorilor de pe malul stâng de a achiziționa la prețuri de piață gaze și energie electrică generată de MGRES. Centrala dispune de stocuri de cărbuni, care ar putea acoperi doar consumul energiei electrice al regiunii transnistrene pentru 30-50 de zile”, a declarat Oleg Serebrian.

Oficialul susține că de situația de la Centrala de la Cuciurgan este dependentă și populația de pe malul drept al Nistrului.   

„În lipsa MGRES, aprovizionarea cu energie electrică a R. Moldova depinde direct de importurile din zona de ofertare ENTSO-E și, în special, din România, care se confruntă cu deficit de energie electrică. În acest sens, pericolul major îl reprezintă faptul că, în afară de malul drept, deficit de energie electrică poate fi înregistrat și pe teritoriul regiunii transnistrene manifestat, în cel mai bun caz, printr-un consum necontrolat a energiei electrice preluată din România”, a mai precizat Serebrian.

Vicepremierul a declarat că riscurile ce pot apărea pot fi mai mari decât criza energetică aprofundată din 2022.

„Este posibilă apariția unei situații mult mai complicată decât cea din noiembrie 2022, atunci când, pe lângă riscurile aferente malului drept, ne-am putea confrunta cu o situație umanitară complicată pentru populația de pe malul stâng, care ar putea rămâne fără gaz, căldură și energie electrică”, a mai declarat Oleg Serebrian.

Din 1 ianuarie 2025, în regiunea transnistreană nu este exclusă o criză a gazelor, care ar putea fi provocată de suspendarea livrărilor de către Gazprom, din cauza expirării contractului de tranzitare a gazului pe teritoriul Ucrainei.

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, a declarat anterior că gazul rusesc ar putea ajunge prin rute alternative, însă Moscova a condiționat acest lucru prin achitarea datoriei acumulate în dreapta Nistrului, care, potrivit calculelor Gazprom, este de peste 700 de milioane de dolari.

O eventuală sistare a livrărilor din partea Gazprom va fi o lovitură dură atât pentru economia și bugetul regiunii transnistrene, care va trebui să cumpere deja gaz la prețuri de piață, cât și pentru consumatorii din dreapta Nistrului, care vor trebui să achite prețuri mai mari pentru energia electrică.