Now Reading: Guvernul României, obligat să plătească aproape un miliard de euro magistraților. Ilie Bolojan a pierdut disputa de la CCR
- 01
Guvernul României, obligat să plătească aproape un miliard de euro magistraților. Ilie Bolojan a pierdut disputa de la CCR
Guvernul României, obligat să plătească aproape un miliard de euro magistraților. Ilie Bolojan a pierdut disputa de la CCR
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri, 7 octombrie, ca inadmisibilă, sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Disputa vizează plata unor restanțe salariale către magistrați, în valoare de aproximativ 4,8 miliarde de lei românești, sumă pe care Executivul a fost obligat de instanță să o achite, inclusiv prin rectificare bugetară.
Decizia a fost adoptată cu majoritate de voturi, judecătorii constituționali stabilind că argumentele invocate de Guvern nu demonstrează existența unui conflict între puterile statului, ci reprezintă, în realitate, o încercare de contestare a unei hotărâri judecătorești printr-o procedură constituțională.
Potrivit CCR, nemulțumirile Executivului privesc modul în care instanța a soluționat procesul, inclusiv respingerea unei cereri de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei drept urgentă, termenul de executare și penalitățile stabilite.
„Curtea a reținut că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești, așa cum a statuat în jurisprudența sa”, se arată în comunicatul instituției.
Judecătorii constituționali au explicat că asemenea aspecte pot fi contestate exclusiv prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin invocarea unui conflict juridic de natură constituțională.
În consecință, CCR a stabilit că sesizarea lui Ilie Bolojan depășește limitele competenței sale și urmărește, în esență, modificarea unei soluții pronunțate de o instanță judecătorească.
Înalta Curte de Casație și Justiție a salutat decizia CCR, afirmând că aceasta confirmă argumentele prezentate de instanța supremă în disputa cu Guvernul.
„Statul de drept este imun la conjuncturi politice”, a transmis ÎCCJ într-un comunicat.
Instanța supremă a subliniat că Executivul nu a indicat nicio atribuție constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nici vreo competență a Guvernului a cărei exercitare să fi fost împiedicată.
„Nu a existat nici blocaj instituțional. În realitate, sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță al unei categorii profesionale, magistrații. Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor”, a transmis Înalta Curte.
Instituția a mai precizat că decizia reafirmă un principiu fundamental al statului de drept: hotărârile judecătorești trebuie respectate și nu pot fi contestate prin mecanismul conflictelor constituționale.
Disputa dintre Guvern și Înalta Curte a început după ce magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, majorări salariale și drepturi financiare restante.
Pe 5 mai 2026, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare achitării restanțelor salariale, inclusiv prin rectificare bugetară.
Instanța a stabilit că hotărârea trebuie executată în termen de zece zile de la rămânerea definitivă. În cazul întârzierii, a prevăzut penalități de 1% pe zi.
Raportată la suma de 4,8 miliarde de lei, o asemenea penalitate ar putea ajunge, teoretic, la aproximativ 48 de milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere, dacă ar fi aplicată întregii sume.
Instanța a prevăzut și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat hotărârea prin recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În luna iulie, Ilie Bolojan a sesizat CCR, susținând că instanța de judecată și-ar fi depășit atribuțiile constituționale prin obligarea Guvernului să aloce fonduri pentru plata restanțelor salariale.
Premierul a argumentat că stabilirea priorităților bugetare și repartizarea resurselor financiare reprezintă atribuții ale puterii executive și legislative, iar o hotărâre judecătorească nu ar trebui să intervină în gestionarea bugetului de stat.
Respingerea sesizării de către CCR nu înseamnă însă soluționarea definitivă a litigiului privind plata celor 4,8 miliarde de lei. Procesul continuă pe calea recursului, pentru care fusese stabilit un termen la 8 octombrie 2026.
Decizia Curții Constituționale este definitivă și obligatorie.
