Începe postul Paștelui – cel mai lung și cel mai sever dintre toate cele patru posturi 

Astăzi începe Postul Paștelui, cel mai strict dintre toate posturile. Începe după Duminica izgonirii lui Adam din rai și se încheie în Sâmbăta Mare. Postul Paștelui, care va ține șapte săptămâni, a fost instituit în cinstea Patimilor și Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, prin care noi am fost mântuiți, și nu reprezintă doar abținere de la anumite alimente, ci înseamnă, înainte de toate,  îndreptare sufletească prin spovedanie și fapte bune. 

În primele secole, postul avea menirea de a-i pregăti pe catehumeni să primească cu vrednicie botezul în noaptea de Paște. Acest post ne amintește de postul de patruzeci de zile ținut de Mântuitorul înainte de începerea activității Sale mesianice (Luca IV, 1-2), de unde i s-a dat si denumirea de Paresimi.

Potrivit mărturiilor Sfântului Irineu, Tertulian, Sfântului Dionisie al Alexandriei, unii posteau numai o zi (Vinerea Patimilor), alții două zile, adică Vineri și Sâmbătă înainte de Paște, alții o săptămână, iar unii până la șase săptămâni înainte de Paște. în secolul al IV-lea se postea opt săptămâni la Ierusalim, iar in Apus, în aceeași perioadă, se postea patruzeci de zile.

Din secolul al III lea, Postul Paștelui a fost împărțit în două perioade, cu numiri diferite: Postul Paresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ținea până la Duminica Floriilor, având o durată variabilă, și Postul Paștilor (postul pascal), care ținea o săptămână, adică din Duminica Floriilor pana la cea a Învierii, fiind foarte aspru. 

Prin hotărârea luată la primul Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 381, Biserica Răsariteana a adoptat în mod definitiv practica Postului Paștelui, de origine antiohiană, de șapte săptămâni. În perioada Postului Paștelui vor fi două dezlegări la pește: pe 25 martie, de praznicul Bunei Vestiri, și pe 28 aprilie 2024, cu prilejul sărbăatorii Intrării Domnului în Ierusalim, de Florii.