
În urmă cu 36 de ani, în ziua 3 septembrie 1990, Parlamentul de la Chișinău adopta Legea nr. 250-XII prin care era instituită funcția de Președinte al RSS Moldova. În aceeași zi, deputații l-au ales pe Mircea Snegur în această funcție.
Înființarea Președinției venea la doar câteva luni după un alt act fundamental, Declarația de Suveranitate, adoptată pe 23 iunie 1990, care a fost precedată de primele alegeri parlamentare democratice, desfășurate în februarie-martie 1990.
Crearea instituției prezidențiale a reprezentat unul dintre pașii importanți ai procesului prin care republica sovietică din stânga Prutului își consolida autonomia politică față de autoritățile unionale de la Moscova și își construia propriile instituții de stat.
Potrivit actului adoptat la 3 septembrie 1990, președintele era definit drept șef al statului și urma să fie ales pentru un mandat de cinci ani prin vot universal, egal, direct, liber și secret. Președintele dispunea, de asemenea, de dreptul de a emite decrete obligatorii pe întreg teritoriul republicii.
În practică, însă, primul președinte nu a fost ales prin alegeri populare. Printr-o hotărâre separată, nr. 251-XII, adoptată tot la 3 septembrie, Sovietul Suprem l-a ales pe Mircea Snegur în funcția de președinte al RSS Moldova. Până atunci, Snegur ocupase funcția de președinte al Sovietului Suprem.
Decizia de la Chișinău era luată într-un moment de confruntare politică tot mai accentuată între autoritățile republicane și structurile care doreau menținerea Moldovei în cadrul URSS. Pe 19 august 1990, în sudul republicii fusese proclamată așa-numita „Republică Găgăuză”, iar pe 2 septembrie 1990, la Tiraspol, un congres al deputaților de toate nivelurile proclama așa-numita „Republică Sovietică Socialistă Moldovenească Transnistreană”.
Evoluțiile de la Chișinău au fost primite cu ostilitate la Moscova. Pe 22 decembrie 1990, președintele URSS, Mihail Gorbaciov, emitea un decret privind „normalizarea situației” din RSS Moldova. Documentul declara lipsite de forță juridică mai multe decizii adoptate în republică și cerea autorităților de la Chișinău să renunțe la anumite acte și măsuri.
Pe 17 martie 1991 a fost organizat primul și singurul referendum din istoria URSS, inițiat de liderul de la Kremlin, Mihail Gorbaciov, cu scopul de a obține sprijin popular pentru păstrarea și reorganizarea Uniunii Sovietice sub forma unei „federații înnoite”. Conducerea de la Chișinău, în frunte cu președintele Mircea Snegur, a refuzat oficial să participe și a boicotat plebiscitul. Autoritățile au considerat că participarea ar fi anulat Declarația de Suveranitate adoptată în 1990.
Peste aproximativ jumătate de an, pe 27 august 1991, Republica Moldova își declara independența de URSS, iar în același an, pe 8 decembrie 1991, au avut loc primele alegeri prezidențiale directe, Snegur fiind ales președinte de către toți cetățenii.