Între progrese și restanțe. Se împlinesc 30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei

Astăzi, Republica Moldova marchează trei decenii de la aderarea la Consiliul Europei, un moment definitoriu în istoria post-independență a țării. La 13 iulie 1995, noul stat dintre Prut și Nistru devenea cel de-al 36-lea membru al organizației paneuropene, asumându-și angajamentul de a respecta și promova drepturile omului, statul de drept și valorile democratice.

Un rol-cheie în acest proces l-a avut ambasadoarea Iuliana Gorea-Costin, primul reprezentant oficial al Republicii Moldova la Consiliul Europei, care a contribuit esențial la semnarea tratatelor de aderare și la apropierea de standardele europene.

Aderarea a deschis drumul reformelor și al cooperării internaționale, iar de-a lungul anilor, Consiliul Europei a susținut Republica Moldova prin planuri de acțiuni axate pe consolidarea sistemului de justiție, combaterea corupției, protejarea drepturilor minorităților și prevenirea traficului de ființe umane.

Cu toate acestea, la 30 de ani de la aderare, Republica Moldova rămâne în continuare sub mecanismul de monitorizare al Consiliului Europei, ceea ce reflectă faptul că unele reforme-cheie privind independența justiției, combaterea corupției și respectarea libertăților democratice sunt considerate incomplete sau fragile.

Consiliul Europei, fondat în 1949 și cu sediul la Strasbourg, reunește în prezent 46 de state membre. Nu face parte din structura Uniunii Europene, dar colaborează cu aceasta. Misiunea sa este promovarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept. Principalele sale instituții sunt Adunarea Parlamentară, Comitetul Miniștrilor și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), ale cărei hotărâri sunt obligatorii pentru toate statele membre. Republica Moldova este parte a Convenției Europene a Drepturilor Omului și a peste 80 de convenții ale Consiliului Europei.