Now Reading: Investigație „Cu Sens”: PAS închiriază sediul central al partidului sub prețul pieței de la afaceriști conectați cu lumea interlopă a anilor ’90
- 01
Investigație „Cu Sens”: PAS închiriază sediul central al partidului sub prețul pieței de la afaceriști conectați cu lumea interlopă a anilor ’90
Investigație „Cu Sens”: PAS închiriază sediul central al partidului sub prețul pieței de la afaceriști conectați cu lumea interlopă a anilor ’90
Clădirea din Chișinău în care își are sediul central Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) este închiriată de la o companie ai cărei proprietari au avut legături de afaceri cu Mihail Aizin, cunoscut drept „Kitaeț”, o figură cunoscută a lumii interlope din anii 1990. Cel puțin asta arată o investigație publicată luni, 12 octombrie, de către portalul„Cu Sens”.
Este vorba despre firma BBK Estate, care, pe lângă asta, este și unul dintre sponsorii campaniei parlamentare din toamna anului trecut a formațiunii, care, împreună cu mai multe firme fiice ale companiei, au virat în conturile PAS cel puțin 600 de mii de lei.
„Clădirea se află în nucleul istoric al capitalei și este monument de importanță locală. Pentru spațiul generos de aproape 445 de metri pătrați, PAS achită lunar 4 500 de euro, adică circa 10 euro per metru pătrat. Asta, în condițiile în care, în centrul orașului, prețul este, în medie, de circa 15 euro pentru un metru pătrat. Precizăm că, anterior, PAS închiria un spațiu de două ori mai mic, pe strada Maria Cebotari, la fel, în centrul capitalei”, se arată în investigație.
Contractul de chirie, pe un termen de trei ani, a fost semnat în noiembrie 2025 de președintele PAS, Igor Grosu. BBK Estate SRL este o companie, deținută în cote aproape egale de Alexandr Bilinkis, președintele Comunității Evreiești din Republica Moldova, Mihail Bux, membru al Consiliului de Supraveghere al aceleiași comunități și Rimma Cleinerman, fiica lui Zinovii Cleinerman, un alt membru al comunității, conexiunile cărora duc spre Mihail Aizin, alias „Kitaeț”, cunoscut în anii ’90 ca lider al unui grup criminal organizat, potrivit investigației.
Unul dintre coproprietari, Mihail Bux, era descris în articole de presă din 2003 drept un „protejat al Chinezului”. Ulterior, acesta ar fi încercat să facă afaceri cu Oleg Voronin, fiul ex-președintelui Vladimir Voronin. În 2011, Bux a supraviețuit mai multor tentative de asasinat, în contextul unor reglări de conturi din lumea interlopă.
Ceilalți doi coproprietari ai BBK Estate, Aleksandr Bilinkis și Rimma Cleinerman, au deținut împreună cu Mihail Aizin participații directe în companiile Comontel-Grup SRL și Business Market SRL.
Întrebat dacă știa despre legăturile companiei cu „Kitaeț”, Igor Grosu a declarat că înainte de semnarea contractului de chirie, partidul nu a verificat trecutul proprietarilor companiei.
Mai jos redăm dialogul dintre Igor Grosu și reporterii „Cu Sens”:
– Reporter: Ați verificat trecutul proprietarilor firmei?
– IGOR GROSU, președintele PAS, speakerul Parlamentului: Nu. Acum nu știu cine e proprietar.
– Reporter: Adică nu ați depistat nimic care ar ridica semne de întrebare?
– IGOR GROSU, președintele PAS, speakerul Parlamentului: Nu.
– Reporter: Pentru că, după o documentare mai profundă, CU SENS a depistat că proprietarii firmei BBK Estate SRL au fost conectați cu una dintre figurile lumii criminale de la începutul anilor ‘90: Mihail Aizin, alias ,,Kitaeț”. Cunoșteați acest lucru?
– IGOR GROSU, președintele PAS, speakerul Parlamentului: Nu, nu cunosc.
– Reporter: Dar vă cunoașteți cu Alexandr Bilinkis?
– IGOR GROSU, președintele PAS, speakerul Parlamentului: Da. E o persoană foarte activă în mediul comunității evreiești, un filantrop, un om de afaceri, un om respectat.
– Reporter: Dar cu alți proprietari, cum ar fi Mihail Bux, Rimma Cleinerman, ai firmei vă cunoașteți?
– IGOR GROSU, președintele PAS, speakerul Parlamentului: Pe Bilinkis îl cunosc. Da, ne-am întâlnit la evenimentele de comemorare a victimilor Holocaustului. Comunicăm pe dimensiunea mediului de afaceri, dar pe ceilalți nu-i cunosc.
La rândul său, Alexandr Bilinkis a declarat, într-un răspuns scris pentru Cu Sens, că donațiile făcute de companiile sale către PAS reprezintă o exprimare legală a preferințelor politice. Acesta a confirmat și că a avut anterior afaceri comune cu Mihail Aizin în cadrul companiei Business Market SRL, descriindu-l pe acesta drept „un om de afaceri cunoscut”.
Potrivit investigației, aceasta nu este singura companie afiliată lui Alexandr Bilinkis și Mihail Bux care a făcut donații partidului de guvernare. În perioada 2021-2025, pe lângă BBK Estate SRL, care a donat PAS-ului 190 de mii de lei, Moldpresa Grup SRL, cât și firmele fiice: EditTiparGrup SRL și Epamedia SRL au virat partidului, în total, alte 390 de mii de lei. De asemenea, și Alexandr Bilinkis a finanțat cu 24 de mii de lei campania PAS, la Referendumul privind includerea vectorului european în Constituție. Astfel, suma totală ajunsă în conturile formațiunii, identificată de noi, depășește 600 de mii de lei.
În 2004, pe timpul guvernării comuniste, Mihail Aizin, alias „Kitaeț”, a fost arestat în cadrul unei campanii împotriva crimei organizate, lansate de președintele Republicii Moldova de la acea vreme, Vladimir Voronin. Peste 16 ani, în septembrie 2020, președintele de atunci, Igor Dodon, i-a înmânat lui Aizin ordinul „Gloria Muncii”.
„Decizia de a-i oferi distincția de stat unui personaj cu un trecut atât de controversat a stârnit un scandal public, iar Mihail Aizin, cunoscut în 2020 ca om de afaceri și coproprietar al unei rețele de supermarketuri din țară, a reacționat. Acesta a publicat un comunicat de presă în care susținea că dosarul său din 2004 a fost unul fabricat, acuzând oamenii legii că i-ar fi ,,aruncat droguri în mașină” și că a depus numeroase eforturi pentru a-și demonstra nevinovăția. Printre cei care au venit cu critici în adresa lui Dodon este și Chiril Moțpan, pe atunci deputat și membru al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică. Precizăm că Moțpan a fost purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne în perioada 1992 – 2002 și, respectiv, 2009-2013”, se mai arată în investigație.
