Ion Ștefăniță, despre scandalul în jurul șantierului de la „Gaudeamus”: O manevră politică a Ministerului Culturii, decât o preocupare reală pentru patrimoniu

Scandalul iscat în jurul construcției din zona fostului cinematograf „Gaudeamus”, acolo unde urmează să fie ridicat un centru de business, reprezintă mai mult manevre și intepretări politice ale Ministerului Culturii, decât o preocupare reală față de monumentele din Capitală. Este reacția expertului în urbanistică, fost șef al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din R. Moldova, Ion Ștefăniță.

Specialistul susține că avizele și autorizațiile emise de Primăria Chișinău sunt legale și corespund Planului Urbanistic General și Regulamentului Local de Urbanism.

„Am analizat în detaliu explicațiile și interpretările oferite de Ministerul Culturii și manipularile care au fost făcute pe acest subiect. Referitor la declarația domnului ministru Sergiu Prodan, care a afirmat că acest obiectiv se află în zona de protecție a nucleului istoric al municipiului Chișinău, trebuie precizat că Monitorul Oficial al Republicii Moldova, publicat pe 2 februarie 2005 (numărul 75), stabilește clar limitele nucleului istoric al Chișinăului. Conform acestuia, hotarul sud-vestic al nucleului istoric este pe strada Alexei Mateevici, ceea ce înceamnă că terenul fostului cinematograf Gaudeamus NU se află în interiorul acestuia. Mai mult, fac referire la ghidul pentru intervenția asupra clădirilor istorice din Chișinău, publicat în 2021 cu sprijinul Ministerului Culturii. Acest document reconfirmă limitele nucleului istoric stabilite în Monitorul Oficial, ceea ce demonstrează că interpretarea actuală a Ministerului este eronată. Zona Vasile Alecsandri 4 nu este inclusă în perimetrul protejat”, a declarat Ion Ștefăniță într-un live făcut pe pagina sa de Facebook.

Expertul susține că viitoarea clădire nu se află nici în zona de protecție a monumentelor din preajmă.

„Prin urmare, suntem în afara nucleului istoric al Chișinăului, în afara zonei de protecție a monumentului public, iar codul C3 permite dezvoltarea proiectului în limitele Planului Urbanistic General. Interpretarea Ministerului Culturii nu are o bază legală solidă. Mai mult, statul nu a luat măsuri concrete pentru conservarea monumentului aflat într-o stare avansată de degradare. Din 2021, Ministerul Culturii a fost notificat despre problemele existente, dar nu a intervenit pentru restaurarea acestuia. În acest context, este paradoxal că acum Ministerul folosește argumente juridice discutabile pentru a bloca un proiect investițional”, a declarat Ștefăniță.

Specialistul în gestionarea patrimoniului susține că, de fapt, la mijloc sunt interpretări politice.

„Această dispută pare mai degrabă o manevră politică în contextul apropierii alegerilor parlamentare din toamnă, decât o preocupare reală pentru protecția patrimoniului. Este esențial să susținem dezvoltarea urbană responsabilă și investițiile care respectă legislația în vigoare. O economie sustenabilă și un oraș modern nu pot fi realizate prin blocaje administrative nejustificate. Să lăsăm deoparte confruntările sterile și să lucrăm împotriva stagnării, pentru un Chișinău modern și funcțional!”, a mai declarat Ion Ștefăniță.

La începutul acestei luni, Primăria Chișinău a eliberat autorizația de construcție a unui centru de afaceri de 15 etaje în locul fostului cinematograf „Gaudeamus”. La scurt timp, Ministerul Culturii a acuzat municipalitatea dă documentul este ilegal și a fost emis fără un aviz al ministerului. Instituția a declarat că va cere în instanță anularea autorizație. În replică, viceprimarul Capitalei, Ilie Ceban, a declarat că toate actele emise sunt legale și se încadrează în normele Planului Urbanistic General.