Jānis Mažeiks, interviu pentru Ziarul Național: 2030 este un termen foarte ambițios, pentru aderarea R. Moldova la UE,  dar este o ambiție împărtășită și de oficiali europeni

Obiectivul pe care și l-au trasat autoritățile de la Chișinău – cel de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană (UE) până în anul 2030 – poate deveni realitate, dacă sunt îndeplinite mai multe condiții.

„Da, acest obiectiv este optimist, dar cred că este realizabil, dacă se menține ritmul actual de avansare și în anii următori, dacă se alocă resurse adecvate, dacă nu se deviază de la cursul reformelor de care statul are nevoie. Dacă aceste elemente sunt menținute, cred că acest obiectiv poate fi nu doar optimist, ci și realist”, declară Ambasadorul Jānis Mažeiks, șeful Delegației UE la Chișinău, într-un interviu oferit în exclusivitate Ziarului NAȚIONAL.

Potrivit diplomatului european, UE preferă ca problema transnistreană să fie rezolvată înainte ca R. Moldova să adere la Uniunea Europeană, însă nu-și dorește ca statul nostru să devină „ostaticul acestui conflict”. Prin urmare, UE nu exclude nici varianta în care, într-o primă fază, „R. Moldova ar adera la UE fără regiunea transnistreană”.

Ce părere are șeful Delegației UE la Chișinău despre ritmul în care este reformat sistemul justiției din R. Moldova, despre inițiativa președintei Maia Sandu de a organiza un referendum privind integrarea europeană în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din acest an, de ce critică „demiterea-fulger” a guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, sau ce urmărește UE ajutând statul nostru, aflați din interviul de mai jos.

Raisa Lozinschi: Domnule Ambasador Jānis Mažeiks, mandatul Dvs. în fruntea Delegației Uniunii Europene la Chișinău s-a dovedit a fi unul de bun augur pentru R. Moldova – de când ați preluat funcția, R. Moldova a primit, în iunie 2022, statutul de țară candidată pentru aderare la UE, iar în decembrie 2023 Consiliul European a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu statul nostru. E adevărat că și cetățenii R. Moldova au ales o guvernare proeuropeană, iar unele voci susțin că și războiul declanșat de către Federația Rusă în Ucraina a grăbit procesul de apropiere a Chișinăului și Kievului de UE. Din punctul Dvs. de vedere, ce a contat mai mult în pașii făcuți de R. Moldova spre comunitatea europeană?

Jānis Mažeiks: Mă bucur că prezența mea în R. Moldova a coincis cu cele mai semnificative progrese înregistrate în relațiile dintre R. Moldova și Uniunea Europeană. Bineînțeles, nu îmi asum meritele pentru aceasta, dar sunt foarte fericit să fiu parte a acestui proces.

Cele mai importante realizări sunt faptul că Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată și decizia de a începe negocierile de aderare, toate celelalte etape sprijinind aceste evoluții.

Totuși, dacă e să mă refer la aspectele esențiale, atunci vreau să evidențiez doi pași mari pe care Republica Moldova i-a făcut. Unul este legat de reforma în domeniul justiției și combaterea corupției, iar celălalt ține de domeniul energiei – după doi ani dificili, Republica Moldova a reușit să treacă de la dependența totală față de Rusia la diversificarea surselor de energie, ceea ce îi permite să privească cu mult mai multă încredere în viitor.

În decizia adoptată pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a indicat spre trei elemente restante din recomandările Comisiei Europene pentru a putea începe procesul de negocieri, toate fiind parte a reformei justiției – numirea tuturor membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Noul CSP și-a început deja activitatea, la CSJ mai căutăm candidați pentru 20 de funcții, iar cetățenii continuă să vadă decizii reprobabile ale instanțelor de judecată, mai ales în privința cazurilor de rezonanță. Având în vedere ritmul lent privind schimbările din domeniu, credeți că reforma justiției poate reprezenta „ciotul” de care să se împiedice R. Moldova în drumul său către UE?

Pentru UE, calitatea întotdeauna contează mai mult decât viteza și, de aceea, am încurajat Guvernul să aloce timpul necesar pentru ca acest proces să fie cât mai corect din punct de vedere procedural. Și ne bucurăm că acest îndemn a fost luat în considerare.

Ca parte a recomandării privind reforma justiției, R. Moldova va trebui într-adevăr să demonstreze progrese semnificative în ceea ce privește numirea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

Recomandările Comisiei Europene se referă la realizarea unor progrese semnificative, nu la finalizarea procesului. În opinia noastră, calitatea procesului este mai importantă decât viteza acestuia, deoarece avem nevoie de o bază solidă pentru a asigura o justiție și o investigare independente și imparțiale.

Existența unor instituții judiciare și de urmărire penală independente și puternice, care să se administreze autonom, este esențială, întrucât acestea au capacitatea de a soluționa cazurile de corupție și problemele disciplinare ale judecătorilor și procurorilor. Justiția și procuratura ar trebui să fie capabile să se administreze autonom, fără interferențe externe.

Atât CSM, cât și CSP sunt deja funcționale în componența lor actuală și sunt apte să ia decizii importante în ceea ce privește activitatea sistemului judiciar și a procuraturii.

Procedura de vetting a judecătorilor și a candidaților la Curtea Supremă de Justiție avansează bine și, potrivit informațiilor pe care le deținem, pentru cele 20 de posturi s-au înscris 35 de candidați, inclusiv cei trei judecători aflați în funcție. Procesul de înscriere a candidaților este încă în curs de desfășurare.

Continuăm să monitorizăm îndeaproape acest proces și suntem bucuroși să acordăm asistență autorităților moldovenești, acolo unde este necesar, pentru ca acestea să avanseze în implementarea reformei justiției, în conformitate cu recomandările UE.

Acesta va fi un domeniu în care vom fi implicați și în anii următori. S-ar putea să fie nevoie să revenim în viitor la acest aspect și să monitorizăm în continuare evoluția reformelor.

Apropo de votul din Consiliul European, e adevărată povestea despre „cafeaua din afara sălii” pe care ar fi băut-o premierul ungar cu simpatii proruse, Victor Orban, la îndemnul cancelarului german Olaf Scholz, în momentul în care se decidea viitorul european al Ucrainei și R. Moldova?

Nu am participat la discuțiile din cadrul Consiliului European, dar am citit aceleași știri din presă.

Întrebarea dumneavoastră, însă, evidențiază însemnătatea principiului unanimității în Uniunea Europeană, foarte important pentru fiecare stat membru, dar în special pentru statele mai mici.

Din punctul meu de vedere, acesta e încă un exemplu de ce este în interesul Republicii Moldova să adere la Uniunea Europeană. În componența UE, ponderea R. Moldova atât în relațiile internaționale, cât și în cadrul european ar crește, pentru că ar beneficia de aceleași drepturi și obligații ca și toate statele membre actuale.

Pentru a intensifica procesul de aderare la UE, autoritățile R. Moldova au înființat, printre altele, o structură nouă în cadrul Cancelariei de Stat, au numit un vicepremier responsabil de Integrarea Europeană, au inițiat o radiografiere a legislației și promit implementarea standardelor UE în toate cele 35 de capitole de negociere. În ce domenii credeți că avem cele mai mari probleme și va fi nevoie de eforturi mai mari pentru a ne alinia la acquis-ul comunitar?

Consider că înființarea Biroului de Integrare Europeană este un prim-pas foarte bun întreprins de Republica Moldova, iar luni, 5 februarie, am avut ocazia să mă întâlnesc cu noua viceministră Cristina Gherasimov, pe care, desigur, o cunosc foarte bine din posturile sale anterioare.

Cred că este o decizie bună de a înființa o astfel de structură separată, deoarece acum începeți această muncă mai detaliată – transpunerea acquis-ului, care depășește responsabilitățile Ministerului Afacerilor Externe.

Cred că o mare parte din dificultăți nu vor fi legate de o situație particulară a Republicii Moldova, ci mai degrabă de domeniile în care sunt multe reglementări comunitare, cum ar fi, de exemplu, protecția mediului. De aceea, este important să existe suficiente resurse umane alocate atât pe partea legislativă, cât și pe partea de implementare. Pentru Uniunea Europeană este importantă atât transpunerea legislației, cât și aplicarea acesteia cu alocarea resurselor umane și financiare corespunzătoare. Cred că aceasta ar putea fi o provocare în toate domeniile, pentru că, din păcate, R. Moldova deocamdată are resurse limitate.

În ceea ce privește imaginea de ansamblu, contează și sustenabilitatea eforturilor depuse. Până acum, Republica Moldova a avansat foarte rapid și ar fi bine ca această mobilizare să fie durabilă. Poate că menținerea aceluiași nivel de entuziasm, pe care îl are acum republica dumneavoastră, ar fi una dintre cele mai mari dificultăți.

Procesul de aderare la UE este complex și cu multe aspecte tehnice. De aceea, este necesară implicarea profundă a ambelor părți. La Bruxelles, pe 7 februarie, a avut loc prima întâlnire a Cristinei Gherasimov și a altor persoane implicate în procesul de integrare în UE cu oficiali europeni, în cadrul căreia au fost discutați următorii pașii. Așteptăm cu nerăbdare ca în lunile următoare să lucrăm cu persoanele responsabile de la Chișinău asupra detaliilor negocierilor.

În R. Moldova, parcursul european nu înseamnă numai reformele pe care le avem de făcut, ci și „lupta” cu cei care, fie de la Chișinău sau Moscova, ne spun că noi „nu trebuim Europei”, că mai bine să fim „și cu Estul, și cu Vestul” și neapărat „neutri”. Aceștia se fac a nu vedea că Uniunea Europeană este printre cei mai importanți parteneri ai R. Moldova, ajutorul cel mai mare atunci când Federația Rusă a închis robinetul cu gaze pentru malul drept al Nistrului, dar nu numai, din UE a venit, inclusiv prin compensații în factură acordate cetățenilor. Totodată, UE ne cumpără cele mai multe produse și implementează proiecte importante menite să dezvolte economia R. Moldova, să creeze locuri de muncă, să modernizeze condițiile în instituțiile publice, infrastructură etc. Dle Ambasador Mažeiks, de ce Uniunea Europeană ajută R. Moldova?

Motivele pentru care oamenii au tendința să creadă în diferite dezinformări și mesaje de propagandă sunt deseori cu adevărat derutante. Uniunea Europeană a fost tot timpul, în mod clar, prieten adevărat pentru Republicii Moldova. La fel de clar a fost faptul că UE a deschis tot mai mult ușile pentru exporturile moldovenești, spre deosebire de Federația Rusă, care și-a închis repetat piața din motive politice. Orice producător din R. Moldova, care vrea să exporte și respectă standardele înalte ale UE, poate exporta în Uniunea Europeană. În prezent, două treimi din exporturile moldovenești se îndreaptă spre piețele UE.

Mai mult, Uniunea Europeană a fost cea care a oferit R. Moldova sprijin atunci când Federația Rusă a cerut pe neașteptate, în ultimul moment, modificarea semnificativă a contractului privind livrările de gaz. Noi am ajutat atunci Guvernul să achite compensații pentru consumatori.

De ce oferă Uniunea Europeană această asistență – răspunsul este destul de simplu. UE se bazează nu numai pe relații comerciale, ci și pe valori comune. Una dintre aceste valori este solidaritatea. De asta derulăm proiecte în întreaga lume, acolo unde este nevoie de ajutor.

Și, bineînțeles, în cazul R. Moldova contează și faptul că este o republică vecină a Uniunii Europene, deci, pentru noi, este vorba și de stabilitate, pace, prosperitate și democrație în vecinătatea noastră.

Mă bucur foarte mult că acum avem încă motiv pentru care sprijinim Republica Moldova – faptul că a devenit țară candidată. Astfel, asistența noastră ajută la integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană, ca să devină stat membru cu drepturi depline.

Transnistria reprezintă, în opinia unor analiști de la Chișinău, „piatra” legată de gâtul R. Moldova, ținând cont că Federația Rusă menține ilegal trupe militare și armament în regiune. Ne integrăm în UE cu Transnistria sau fără, este întrebarea care împarte părerile pe acest mal al Nistrului. Cum „convingem” Tiraspolul să ne urmeze în UE, dacă simpla decizie de a pune semn de egalitate între agenții economici de pe cele două maluri pentru a plăti taxe vamale în bugetul național i se pare liderului separatist „împotriva normelor europene”?

Într-adevăr, problema transnistreană este una dintre cele mai complexe probleme în relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Până acum a fost mai ușor de abordat, întrucât au fost identificate soluții și pentru ca regiunea să beneficieze de Acordul de liber schimb dintre Republica Moldova și UE. De asemenea, am implementat diferite proiecte în Transnistria. Acum, însă, suntem la o nouă etapă a relațiilor noastre și vorbim de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Vom continua dialogul atât cu Chișinăul, cât și cu Tiraspolul, pentru a înțelege ce putem face pentru a sprijini procesul de reintegrare. Am precizat, totuși, că, deși preferăm ca problema să fie rezolvată înainte ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană, nu vrem ca republica să devină ostatica acestui conflict. Prin urmare, nu putem exclude nici varianta în care, într-o primă fază, Republica Moldova ar adera la UE fără regiunea transnistreană.

În cadrul negocierilor de aderare, noi vom avea un singur partener – Guvernul Republicii Moldova.

Dle Ambasador, președinta Maia Sandu a anunțat că în R. Moldova ar urma să fie organizat un referendum privind integrarea europeană într-o zi cu alegerile prezidențiale care urmează să aibă loc în anul 2024. Deputații primului Parlament al R. Moldova și-au exprimat reținerea vizavi de un asemenea pas, având în vedere războiul hibrid la care este supus statul nostru din partea Federației Ruse. Spuneți-ne, vă rugăm, Letonia cum și-a asigurat calea ireversibilă spre UE?

Am văzut anunțul privind organizarea unui referendum privind integrarea R. Moldova în UE și așteptăm mai multe detalii, inclusiv cu privire la întrebarea care va fi adresată.

Ar putea fi o oportunitate bună de a afla dacă această cale, pe care a pornit statul, este susținută de cetățenii săi. Și Republica Moldova și-ar putea stabili definitiv cursul spre integrarea europeană, astfel încât pașii pe care statul va trebui să îi întreprindă, de exemplu în ceea ce privește implementarea normelor UE, să fie susținuți în mod clar de cetățenii moldoveni.

Majoritatea țărilor care au aderat la Uniunea Europeană au organizat referendumuri fie din motive juridice, fie din motive politice, deoarece au considerat că este important să întrebe cetățenii dacă susțin acest pas.

Letonia a fost, de asemenea, una dintre aceste țări. Eu am făcut parte din biroul electoral deschis în cadrul reprezentanței letone la Consiliul Europei, unde activam ca diplomat, și îmi amintesc că, în noaptea când se numărau voturile, mă gândeam – ce s-ar întâmpla dacă cetățenii nu vor susține eforturile pe care le-am depus de ani de zile? Bineînțeles, am răsuflat ușurat aflând rezultatele plebiscitului nostru de atunci. Dar astfel vreau să spun că este foarte important să întrebăm cetățenii dacă sprijină acest demers al integrării europene.

Domnule Jānis Mažeiks, R. Moldova are, de la sfârșitul anului trecut, un guvernator nou la Banca Națională a Moldovei, după o demitere și numire-fulger în Parlament. „Surpriza” a fost cu atât mai mare, cu cât la cârma băncii centrale a fost numită Anca Dragu, fost ministru de Finanțe al României. Dvs. ați știut din timp despre această rocadă, vi s-a solicitat o părere, ce credeți în general despre această numire?

Aș dori să separ problema demiterii fostului guvernator Armașu de cea a numirii noului guvernator Anca Dragu.

Vorbind de numirea Ancăi Dragu – am reușit să ne cunoaștem deja și în cadrul întâlnirii noastre ea a subliniat că atât integrarea europeană, cât și independența Băncii Naționale a Moldovei sunt priorități-cheie pe care le susține cu fermitate. De asemenea, vedem că are o experiență profesională vastă.

Suntem gata să sprijinim în continuare Banca Națională a Moldovei, așa cum am făcut-o până acum. Am implementat împreună un proiect care a ajutat BNM să se alinieze la legislația UE și să apropie standardele de pe piețele financiare de nivelul UE. De asemenea, am ajutat statul să pregătească cererea de aderare la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), ceea ce va avea un impact pozitiv semnificativ pentru cetățeni și afaceri.

Ceea ce preocupă Uniunea Europeană este modul în care a fost demis fostul guvernator. Procesul trezește îngrijorări serioase, deoarece a avut loc fără o investigație adecvată, într-o procedură foarte scurtă pe baza unui document foarte concis, și totul s-a desfășurat literalmente pe parcursul unei zile. Acest lucru ridică întrebări despre cât de independent poate fi un guvernator în acțiunile sale și creează un precedent periculos.

Pentru UE, independența băncii centrale este unul dintre principiile-cheie pe care un stat candidat, precum R. Moldova, trebuie să le respecte pentru a deveni membră a Uniunii Europene. Deci, atât Comisia Europeană, cât și Fondul Monetar Internațional vor analiza ce poate fi îmbunătățit, poate din punctul de vedere al procedurii, astfel încât în viitor să nu rămână loc pentru întrebări.

Țara Dvs. de origine este Letonia, un stat care pornea „la drum”, în anii ’90 ai secolului trecut, în aceleași condiții ca R. Moldova, după desființarea URSS. Țările Baltice au devenit membre ale UE și NATO acum 20 de ani, iar R. Moldova a ajuns abia acum în „tinda” UE și NATO pare departe. Unii explică această diferență de parcurs prin faptul că Țările Baltice au știut să se guverneze, fiind state de sine stătătoare atunci când au fost ocupate de sovietici, în timp ce actuala R. Moldova nu a fost niciodată stat, ci o bucată de teritoriu rupt de la România. Dvs. cum vă explicați această diferență de parcurs între Letonia și R. Moldova?

Având în vedere că mă aflu în Republica Moldova de doar doi ani și jumătate, nu pot pretinde că înțeleg pe deplin motivele pentru care parcursul R. Moldova în ultimii 30 de ani a fost așa cum a fost.

Pentru populația statelor baltice, dorința de a adera la structurile europene a fost întotdeauna foarte clară. Noi am vrut să ne întoarcem în Europa – adică oamenii au simțit că au fost privați pe nedrept de locul pe care îl aveau pe continentul european și că trebuie să facă tot posibilul pentru a se reintegra. De aceea, integrarea europeană a fost un factor care a consolidat societatea în Țările Baltice pe parcursul a peste două decenii. Astfel, indiferent de cum se schimbau guvernele, acestea au acționat întotdeauna în direcția aderării la Uniunea Europeană.

Iată de ce consider că este atât de important ca această determinare, care există în prezent în Republica Moldova de a continua reformele necesare pentru a putea adera la Uniunea Europeană, să fie menținută pe parcursul alegerilor care urmează.

Pentru mine este evident că aderarea la UE ar fi la fel de benefică pentru R. Moldova cum a fost pentru dezvoltarea statelor baltice.

Excelență, termenul anunțat de autoritățile de la Chișinău pentru aderarea R. Moldova la UE a fost „până în anul 2030”. Spuneți-ne, vă rugăm, Dvs. sunteți tot atât de optimist?

Într-adevăr, 2030 este un termen-limită foarte ambițios, dar este o ambiție împărtășită nu doar de oficiali moldoveni, ci și de oficiali ai Uniunii Europene. Ceea ce înseamnă că acest lucru ar putea fi posibil. Însă totul depinde de cât de repede Republica Moldova va fi capabilă și va dori să avanseze și dacă nu va exista ceva care să o împiedice să urmeze cursul.

Da, acest obiectiv este optimist, dar cred că este realizabil, dacă se menține ritmul actual de avansare și în anii următori, dacă se alocă resurse adecvate, dacă nu se deviază de la cursul reformelor de care statul are nevoie. Dacă aceste elemente sunt menținute, cred că acest obiectiv poate fi nu doar optimist, ci și realist.

Din partea Delegației Uniunii Europene în R. Moldova, a Comisiei Europene și a instituțiilor europene, pot să vă spun că facem tot ceea ce ne stă în puteri pentru a sprijini acest proces.

Domnule Ambasador Jānis Mažeiks, vă mulțumim pentru acest interviu și pentru tot sprijinul acordat R. Moldova!

Distribuie acest articol

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Urmărește ZIUA și pe...

Știrile ZIUA pe Telegram