Liderul cecen Ramzan Kadîrov a declarat că ar fi folosit prizonieri de război ucraineni drept scuturi umane, susținând că mai mulți dintre aceștia au fost răniți în urma unui atac cu dronă asupra Ceceniei. Universitatea Forțelor Speciale Ruse, din orașul Gudermes, a fost avariată în dimineața zilei de 29 octombrie, acesta fiind primul atac de acest tip asupra republicii din Caucazul de Nord.
Inițial, Kadîrov, un aliat al lui Vladimir Putin, a afirmat că acea clădire era goală și că nu s-au înregistrat victime. Ulterior, și-a modificat declarația, susținând că prizonieri ucraineni ar fi fost uciși în atac. Kievul nu și-a asumat responsabilitatea pentru atac și nu a comentat afirmațiile liderului cecen.
„Până la 10 prizonieri ucraineni sunt deținuți la fiecare obiectiv strategic din republică, inclusiv pe teritoriul Universității Forțelor Speciale Ruse,” a susținut Kadîrov pe canalul său de Telegram.
Folosirea prizonierilor ca scuturi umane este interzisă de Convenția de la Geneva și este considerată crimă de război.
„Kievul, încercând să ne facă rău, și-a ucis propriii soldați astăzi”, a spus Kadîrov, fără a prezenta dovezi pentru afirmațiile sale.
The Kyiv Independent a încercat să obțină un comentariu din partea Statului Major pentru Tratamentul Prizonierilor de Război din Ucraina, însă nu a primit un răspuns la momentul publicării.
O sursă din serviciile de informații ucrainene a declarat pentru The Kyiv Independent că atacul cu dronă ar fi putut fi lansat din republicile vecine Daghestan sau Ingușetia și ar putea fi legat de un conflict între Kadîrov și oficiali locali din aceste regiuni.
Într-o declarație video publicată de agenția rusă RIA, Kadîrov a ordonat comandanților săi să nu ia prizonieri și să „distrugă” soldații ucraineni ca răzbunare: „Ne-au mușcat – îi vom distruge. În viitorul apropiat le vom arăta un tip de răzbunare la care nici măcar nu au visat.”
Ucraina a documentat peste 100 de cazuri de execuții sumare ale prizonierilor de război ucraineni de către Rusia de la începutul invaziei din 2022. Ombudsmanul Dmitro Lubineț a menționat că numărul real ar putea fi mult mai mare, având în vedere dificultatea documentării crimelor de război fără dovezi clare, precum înregistrări video ale execuțiilor.
