Kaja Kallas, exclusă din negocierile de pace pentru Ucraina, se confruntă cu critici tot mai dure. Viitorul său politic, sub semnul întrebării

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, încearcă să obțină un rol în negocierile de pace privind Ucraina, după ce a fost exclusă din echipa desemnată să reprezinte Europa în discuțiile mediate de Statele Unite. Decizia a provocat nemulțumiri în rândul unor miniștri de Externe europeni și a amplificat tensiunile dintre instituțiile UE privind controlul asupra politicii externe, relatează POLITICO.

Potrivit publicației, Kallas și-a intensificat eforturile pentru a influența mandatul negociatorilor europeni, insistând asupra priorităților și liniilor roșii pe care Uniunea Europeană ar trebui să le apere în eventualele discuții cu Rusia.

Întrebată de jurnaliști de ce nu face parte din echipa de negociere, șefa diplomației europene a invocat tratatele UE, care îi conferă responsabilități în domeniul politicii externe și de securitate.

„Scoateți tratatele și citiți-le. Cine se ocupă de problemele de securitate și politică externă? […] Îmi mențin afirmațiile și sunt pregătită să îndeplinesc și această sarcină”, a declarat Kallas la Bruxelles.

Argumentele sale nu au avut însă succes. Potrivit unor surse familiarizate cu discuțiile cu ușile închise, premierul italian Giorgia Meloni s-a opus candidaturii, susținând că oficialul estonian nu are suficientă greutate instituțională pentru a îndeplini acest rol.

Potrivit Euronews, episodul de la Dublin a evidențiat vulnerabilitatea politică a șefei diplomației europene și a ridicat întrebări privind relevanța funcției sale în cele mai importante negocieri de securitate de pe continent.

Un diplomat de rang înalt a remarcat că, deși anterior Kallas s-a opus negocierilor directe cu Rusia, ulterior și-a propus propria candidatură pentru rolul de emisar european în dialogul cu Moscova.

„Dacă ar fi discutat cu adevărat cu oamenii și s-ar fi consultat cu ei, ar fi înțeles în ce direcție evoluează lucrurile. Acum evenimentele au depășit-o”, a declarat diplomatul.

Un alt oficial european a criticat modul în care Kallas și-a susținut candidatura, afirmând că aceasta continuă să acționeze ca în perioada în care era prim-ministru al Estoniei, când pozițiile sale directe și ferme îi aduceau popularitate.

„A fost o abordare greșită. Singură s-a pus într-o situație dificilă. Își amintește încă faptul că a fost prim-ministru și uită că rolul ei actual este doar să coordoneze pozițiile miniștrilor de Externe”, a afirmat acesta.

Săptămâna trecută, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat că Europa va fi reprezentată în negocieri de consilieri pentru securitate națională din Franța, Germania, Polonia, Italia și Regatul Unit, alături de reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului European. Kaja Kallas nu a fost inclusă în această echipă.

Decizia a fost criticată de miniștrii de Externe ai Spaniei și Lituaniei.

„Europa are nevoie de o singură voce. Nu putem vorbi prin 27 de microfoane. Avem nevoie de un mandat clar și de proceduri clare pentru stabilirea unei poziții comune”, a declarat ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys.

Potrivit unor diplomați europeni citați de POLITICO, excluderea lui Kallas ar putea fi explicată inclusiv prin criticile sale la adresa administrației președintelui american Donald Trump. Un oficial implicat în discuțiile cu Rusia a susținut că șefa diplomației europene este o figură prea controversată pentru a participa la negocieri.

Alți diplomați consideră însă că situația reflectă o tendință mai amplă în diplomația internațională, în care miniștrii de Externe pierd teren în fața liderilor politici și a consilierilor pentru securitate națională.

După reuniunea miniștrilor de Externe ai UE, desfășurată luni, 16 noiembrie, Kallas a declarat că mai multe state membre solicită implicarea directă în negocierile privind Ucraina.

„Ceea ce au spus mulți miniștri este că nu vor doar să fie informați ulterior despre aceste discuții. Vor să participe la ele”, a afirmat oficialul european.

Kallas a precizat că miniștrii au pregătit deja un document care conține cerințele maximale față de Rusia, inclusiv concesiile pe care Moscova ar trebui să le accepte pentru continuarea negocierilor. În următoarele săptămâni, diplomații europeni urmează să definitiveze aceste revendicări și să pregătească un mandat pentru echipa de negociere, înaintea următoarei runde de discuții de la Abu Dhabi.

Disputa are loc pe fondul unei rivalități tot mai evidente între instituțiile europene. Potrivit POLITICO, Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, și-a extins influența asupra unor dosare de politică externă gestionate anterior de Serviciul European de Acțiune Externă, aflat sub autoritatea lui Kallas.

În paralel, Franța și Germania analizează posibilitatea reformării acestui serviciu, inclusiv printr-o integrare mai strânsă în structurile Comisiei Europene, ceea ce ar putea diminua autonomia șefului diplomației europene.

Totodată, participarea efectivă a europenilor la negocierile cu Rusia rămâne incertă. Deși emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au declarat săptămâna trecută că Moscova ar fi deschisă includerii reprezentanților europeni în procesul de pace, Kremlinul a negat luni, 16 noiembrie, că ar fi acceptat o asemenea propunere.

Loading Next Post...
Urmărește-ne
Search
Loading

Signing-in 3 seconds...

Signing-up 3 seconds...