La mulți ani, Chișinău! Capitala R. Moldova împlinește 589 de ani de la prima atestare documentară

Chișinău, la ceas aniversar. Capitala Republicii Moldova împlinește azi 589 de ani de la prima atestare documentară. Cu această ocazie, în centrul orașului revine Festivalul „Te salut, Chișinău!”.

„În ultimii am reușit să construim Chișinăul împreună cu toți locuitorii, așa vom continua. Astăzi, pentru a marca această zi, Primăria Municipiului Chișinău, în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău și alți parteneri culturali, vă invită la un program amplu de evenimente dedicate memoriei orașului”, se arată în mesajul edilului Ion Ceban.

Festivalul „Te salut, Chișinău” va fi organizat în zilele de 18, 19 și 20 iulie. În ultimii ani, evenimentul dedicat Zilei Chișinăului a devenit carte de vizită și reușește să adune sute de vizitatori alături de interpreții noștri și producătorii autohtoni.

Festivalul aduce în prim-plan diversitatea culturală a orașului, istoria și tradițiile Capitalei noastre dragi.

Pe parcursul a trei zile, vor fi organizate ateliere creative pentru copii, expoziții de artizanat și demonstrații ale meșterilor populari, activități interactive pentru întreaga familie.

Spectacolele muzicale vor fi pe gustul tuturor – de la acorduri simfonice și muzică populară, până la ritmuri moderne și electro, cu cei mai iubiți artiști și invitați speciali.

Festivalul își propune să creeze o legătură autentică între locuitorii orașului, valorificând spațiul urban ca loc de întâlnire, inspirație și celebrare a identității culturale. Evenimentele vor avea loc pe strada pietonală „Eugen Doga” din Chișinău.

Datele istorice arată că, pentru prima dată, numele de Chișinău a fost pomenit într-un hrisov, întocmit pe data de 17 iulie 1436, astfel reprezentând cea mai veche atestare documentară a Chişinăului. Mai exact, este vorba de o Carte Domnească de Întăritură.

Prin acest act, domnii Țării Moldovei Ilie și Ștefan au dat și i-au întărit lui Oancea-logofăt pentru credincioasa slujbă mai multe sate pe Răut, Ichel și Bâc, între care și Procopinți, Macicăuți și Cozarăuți.

A doua mențiune documentară, în ordine cronologică, datează din 1466, în documentul de proprietate, eliberat de Ștefan cel Mare, prin care confirmă unchiului său Vlaicu Pârcălab de Cetatea Albă, o seliște, cu întreaga moșie și cu moară. La 25 aprilie 1576, moșia Chișinăului devine proprietate a lui Dragoș, apoi a lui Hodor, Crețu și Roșca (1608-1616), Chirița Dumitrachi (1640).