Liderii UE se reunesc astăzi într-un summit de urgență pentru a răspunde demersului lui Trump privind Groenlanda

Liderii Uniunii Europene organizează joi seara un summit de urgență, în contextul escaladării tensiunilor transatlantice provocate de intențiile președintelui american Donald Trump privind Groenlanda. Reuniunea are loc după ce Trump a reluat public ideea preluării controlului asupra insulei autonome aflate în componența Danemarcei.

Liderii UE vor discuta evoluțiile recente din relațiile transatlantice și implicațiile acestora pentru Uniunea Europeană și vor coordona pașii următori.

Vorbind în fața plenului de la Strasbourg, pe 21 ianuarie, președintele Consiliul European a evidențiat câteva puncte-cheie care, în opinia sa, sunt larg susținute de statele membre înaintea reuniunii informale:

• unitate în jurul principiilor dreptului internațional, integrității teritoriale și suveranității naționale;
• unitate în sprijinul deplin și solidaritatea cu Danemarca și Groenlanda;
• interes transatlantic comun pentru pace și securitate în Arctica, în special prin NATO;
• îngrijorarea că tarife suplimentare ar submina relațiile și ar fi incompatibile cu acordul comercial UE–SUA.

Președintele Costa a subliniat, de asemenea, că UE dispune de puterea și instrumentele necesare pentru a se apăra. În același timp, UE dorește să continue un dialog constructiv cu Statele Unite ale Americii pe toate temele de interes comun.

„Suntem pregătiți să ne apărăm – pe noi înșine, statele membre, cetățenii și companiile noastre — împotriva oricărei forme de constrângere.”

Miercuri, Trump a anunțat că renunță la introducerea tarifelor vamale amenințate anterior împotriva a opt state europene, invocând un acord cu secretarul general al NATO asupra unui „cadru pentru un viitor acord” privind securitatea Arcticii. Anunțul a venit pe fondul relatărilor potrivit cărora administrația sa ar lua în calcul plata a câte un milion de dolari fiecărui locuitor al Groenlandei, ca parte a unui eventual acord de achiziție a teritoriului de la Danemarca.

Potrivit presei britanice, suma totală s-ar ridica la aproximativ 57 de miliarde de dolari, pentru cei circa 57.000 de locuitori ai insulei. Daily Mail a relatat că Trump consideră această variantă „o afacere avantajoasă”, raportată la bugetul de apărare al SUA, estimat la peste 595 de miliarde de lire sterline. Vorbind miercuri la Forumul Economic de la Davos, Trump a declarat că solicitarea sa este „minoră în comparație cu ce au oferit Statele Unite Europei timp de decenii”.

În paralel, Trump a confirmat că sunt în desfășurare „discuții suplimentare” privind rolul Groenlandei în proiectul american de apărare antirachetă „Golden Dome”, evaluat la 175 de miliarde de dolari, care ar presupune inclusiv plasarea de arme americane în spațiu.

Summitul de joi al liderilor europeni vizează formularea unei reacții comune la solicitările Washingtonului, după ce Trump a insistat asupra obținerii „dreptului, titlului și proprietății” asupra insulei bogate în resurse minerale strategice. Votul din Parlamentul European pentru aprobarea reducerilor tarifare la bunurile americane a fost deja amânat, din cauza tensiunilor politice.

Paul Taylor, cercetător senior la European Policy Centre, a declarat pentru The Guardian că UE ar trebui să adopte o poziție fermă în sprijinul Danemarcei. El a cerut pregătirea unor tarife de retorsiune asupra importurilor americane în valoare de 93 de miliarde de euro și activarea așa-numitei „bazooka comerciale” a UE, prin demararea unei anchete a Comisiei Europene privind posibile acțiuni coercitive ale SUA.

La Davos, premierul Canadei, Mark Carney, a transmis un avertisment dur cu privire la negocierea cu marile puteri, afirmând că dialogul bilateral cu un „hegemon” se poartă dintr-o poziție de slăbiciune. El a descris actualul context geopolitic drept „o ruptură, nu o tranziție”, îndemnând statele de talie medie să acționeze concertat.

În același timp, Trump a sugerat la Davos că problema Groenlandei ar putea fi rezolvată și prin forță, afirmând că SUA ar fi „de neoprit”, dar susținând că nu intenționează să recurgă la o asemenea opțiune. Declarațiile sale au inclus și referiri la rolul Statelor Unite în apărarea Europei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în contextul discuțiilor privind contribuțiile la NATO.