Liderii UE se reunesc la Copenhaga pentru primul summit de toamnă pe fondul amenințării ruse

Provocările Rusiei și atitudinea rezervată a președintelui american Donald Trump obligă UE să se adapteze rapid. În contextul intruziunilor avioanelor rusești în spațiul NATO și al atacurilor cu drone asupra aeroportului din Copenhaga, liderii europeni vor discuta, la primul summit de toamnă al UE, programat pe 1 octombrie în capitala Danemarcei, consolidarea capacităților de apărare, inclusiv proiecte precum un „zidul de drone” pentru detectarea și doborârea dronelor ostile, scrie Politico.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, subliniază că UE trebuie să fie pregătită să reacționeze eficient la amenințări comune și să întărească instrumentele colective de securitate. Însă stabilirea unui echilibru de descurajare este dificilă, mai ales când cel mai important aliat, SUA, transmite mesaje mixte privind intervenția militară, notează publicația.

Summitul vine pe fondul intensificării războiului din Ucraina, cu atacuri rusești asupra țării și cu Polonia în alertă, după bombardamentele din weekend. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar putea să-și extindă agresiunea și în alte direcții.

„Putin nu va aștepta să-și termine războiul în Ucraina – va  deschide o altă direcție ”, a spus Zelenski. „Nimeni nu știe unde.”

Discuțiile privind bugetul și finanțarea apărării ridică tensiuni între capitalele UE. State precum Ungaria și Slovacia sprijină creșterea cheltuielilor militare, în timp ce Germania, Suedia și Olanda sunt reticente la împrumuturi suplimentare pentru armament și sprijinirea Ucrainei. Comisia Europeană propune un împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Kiev, finanțat din activele rusești înghețate, dar premierul ungar Viktor Orban blochează planul.

Summitul de la Copenhaga reprezintă un pas semnificativ în efortul UE de a se adapta unei lumi în care amenințarea rusă și incertitudinea internațională impun decizii rapide. Totuși, blocul continuă să se confrunte cu dificultăți în implementarea unui răspuns eficient și coordonat.

Recunoașterea riscului reprezentat de Moscova este partea ușoară. Adevărata provocare constă în modul în care UE, cu priorități adesea contradictorii, ar trebui să reacționeze, scrie Politico. Cel puțin, liderii pot conveni asupra unui principiu de bază: să nu întreprindă nimic care să crească probabilitatea unui război generalizat.

„Provocarea pentru liderii europeni de la Copenhaga este să găsească un echilibru de descurajare față de o conducere rusă tot mai dispusă să-și asume riscuri, care să permită gestionarea eficientă a incidentelor fără ca acestea să degenereze într-o criză sau chiar într-un conflict”, a declarat Rafael Loss, cercetător în politica de apărare la think tank-ul European Council on Foreign Relations.

„Este foarte dificil când președintele SUA, cel mai important aliat din cadrul NATO, spune: «simțiți-vă liberi să doborâți [avioanele rusești], dar nu pot garanta sprijinul nostru».”

Totuși, această etapă mai periculoasă a politicii europene este presărată cu riscuri majore. În privat, oficialii guvernamentali și-au exprimat îngrijorarea privind posibilitatea unui „moment Franz Ferdinand”, în care o escaladare bruscă ar putea atrage întregul continent într-un conflict, similar cu asasinarea arhiducelui din 1914, care a declanșat Primul Război Mondial.