
Podul de Flori care a unit oamenii de pe cele două maluri ale Prutului în 1990 a fost, de fapt, un Pod al libertății și al „căderii” zidului dintre neamuri. Declarația a fost făcută de președintele Maia Sandu în contextul marcării a 34 de ani de la primul „Pod de flori”.
„Azi trec Prutul nu doar flori, ci oameni, produse, donații, expertiză, energie electrică, apă potabilă, investiții și proiecte culturale. Cu ajutorul României, vom deveni și noi parte a familiei europene și ne vom asigura, astfel, că Republica Moldova nu va mai fi niciodată izolată și că cetățenii noștri vor avea același nivel de viață, venituri și libertate de circulație ca toți cetățenii Uniunii Europene”, a transmis Sandu într-o postare pe rețelele de socializare.
Șeful statului a subliniat progresele remarcabile făcute în relația bilaterală dintre România și R. Moldova, transformând podurile care leagă cele două maluri ale Prutului „în adevărate căi de colaborare și conexiune”.
„Ne unesc cu România 6 poduri funcționale, un pod de pontoane construit recent la Leova-Bumbăta și altele 2 reparate de curând. Republica Moldova exportă în România produse în valoare de peste 1.4 miliarde de dolari, peste 35% din toate exporturile. România este principalul investitor și partener comercial al nostru. Cu România construim conexiuni în sectorul energetic și de gaze. Vorbim la telefon la același tarif pe ambele maluri ale Prutului”, a mai declarat șeful statului.
Pe 6 mai 1990, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. Atunci, peste 1 milion două sute de mii de români de pe cele două maluri ale râului s-au reîntâlnit și s-au îmbrățișat, după circa jumătate de secol de înstrăinare.