Majoritatea PAS a pregătit un buget de 20 de milioane de lei pentru nou creatul Centru de Management al Crizelor

Centrul Național de Management al Crizelor, creat de Guvern în luna septembrie, va avea un buget de 20 de milioane de lei pentru anul 2026. Proiectul a fost discutat la Comisia parlamentară pentru economie și urmează să fie supus aprobării în plenul Parlamentului.

Bugetul instituției nou create va fi destinat inclusiv salarizării celor 30 de angajați, prevăzuți în proiectul de înființare a centrului, care va avea un director general, unul adjunct, două direcții, de planificare a mangementului crizelor și de informații integrate, și șapte servicii, inclusiv unul de informare și comunicare.

Proiectul este criticat de reprezentanți ai opoziției parlamentare, care susțin că acesta este o irosire de bani în condițiile unui deficit record al bugetului de stat.

„Un buget de 20 de milioane pentru o instituție nouă în condițiile unui deficit de 20 de miliarde del ei. Care vor fi atribuțiile acestui centru, când sunt instituții suficiente responsabile de situații excepționale. Se fac noi locuri de muncă bine plătite pentru ong-iști. E un fel de centru „Patriot 2”. Cum veți gestiona crizele, dacă aveți deja IGSU. Asta pe lângă alte 10 agenții responsabile de acest domeniu”, a declarat deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc.

Proiectul privind crearea Centrului de Management al Crizelor a fost aprobat de Guvernul Recean în luna septembrie. „În caz de crize – cutremure, inundații, pandemii sau atacuri cibernetice, populația va beneficia de un sprijin mai rapid și mai bine organizat din partea statului”, se arăta în decizia executivului.

Centrul va acționa pe patru direcții: prevenire, pregătire, răspuns și recuperare după crize. Noua instituție va elabora Planul Național de Management al Crizelor, va colecta informații de la instituțiile implicate și va asigura o comunicarea rapidă și eficientă către cetățeni.

Necesitatea legii, potrivit guvernului, a fost dictată de „lipsa unui cadru legislativ unitar, ce a limitat capacitatea instituțiilor de a coopera operativ și de a acționa rapid în cazul unor amenințări complexe, cu impact sistemic: energetic, sanitar, economic sau de securitate”.