Noul preşedinte al Iranului, reformistul Masoud Pezeshkian, a depus, marţi, jurământul în faţa parlamentului de la Teheran pentru un mandat de patru ani, în care principalele sale provocări vor fi reînnoirea acordului nuclear, nemulţumirea populară faţă de lipsa libertăţilor şi situaţia economică dificilă, scrie Agerpres.
În vârstă de 69 de ani, Pezeshkian este considerat un politician reformator, dar unul loial sistemului iranian de putere dominat de conservatori. Fără a fi un pro-occidental, el pledează pentru „relaţii constructive” cu SUA şi cu celelalte state occidentale, cu scopul ridicării sancţiunilor legate de programul nuclear şi care provoacă mari pierderi economice Iranului. La ceremonia de învestire a celui de-al nouălea preşedinte al Iranului au participat principalele autorităţi politice, legislative şi judiciare iraniene, precum şi reprezentanţi din peste 70 de ţări.
Printre cei prezenţi s-au numărat lideri ai aşa-numitei „Axe a Rezistenţei”, o alianţă informală anti-Israel, şi secretarul general adjunct al Serviciului European de Acţiune Externă, Enrique Mora, care este şi coordonatorul negocierilor pentru relansarea acordului nuclear din anul 2015.
Masoud Pezeshkian l-a învins pe 5 iulie în turul doi al alegerilor prezidenţiale pe ultraconservatorul Saeed Jalili, un anti-occidental de linie dură care a condus timp de şase ani negocierile asupra dosarului nuclear iranian şi a refuzat în campania electorală orice concesii faţă de Occident.
Agerpres mai scrie, citând AFP şi EFE, că noul preşedinte iranian îşi preia funcţia într-un moment de mari tensiuni, atât naţionale, cât şi internaţionale, în special nemulţumirea populaţiei faţă de lipsa libertăţilor şi situaţia economică precară, conflictul din Fâşia Gaza şi relaţia precară a Iranului cu Occidentul atât din cauza programului nuclear al Teheranului, cât şi a sprijinului acordat de acesta Rusiei în războiul din Ucraina.
În campania electorală el a promis o apropiere de Occident şi relaxarea obligaţiei de a purta vălul islamic. Dar una dintre cele mai mari provocări ale sale va fi relansarea acordului nuclear din 2015, care a limitat atunci programul nuclear iranian în schimbul ridicării sancţiunilor economice internaţionale, dar din care Statele Unite, sub conducerea fostului preşedinte Donald Trump, s-au retras în anul în 2018 şi au reimpus sancţiuni Iranului.
În replică, Iranul a intensificat îmbogăţirea uraniului până la 60%, deja aproape de nivelul de 90% necesar pentru fabricarea unei bombe atomice. Preşedintele iranian are însă prerogative limitate, în special în politica externă şi de securitate, unde deciziile îi revin în principal şefului statului, ghidul suprem ayatollahul Ali Khamenei.
