
Ministerul Finanțelor s-a prins în propria formulare și încearcă acum să calmeze confuziile apărute în jurul proiectului politicii fiscale pentru 2027, după ce în document a fost introdusă o prevedere privind impozitarea cu 12% a moștenirii primite de „persoanele fizice nerezidente”. Deși ministrul Finanțelor, Victoria Belous, susține acum că măsura îi vizează doar pe cetățenii străini, formularea din proiect a lăsat loc pentru o interpretare mult mai largă, inclusiv în cazul cetățenilor moldoveni stabiliți în străinătate.
Într-un mesaj video, Victoria Belous afirmă că cetățenii din diasporă nu vor fi obligați să achite impozit pentru moștenirile primite în Republica Moldova și pune controversele pe seama unor „interpretări abuzive”.
„Guvernul nu își propune să impoziteze moștenirea pentru cetățenii R. Moldova din diasporă. Aceste interpretări sunt abuzive. Ceea ce s-a propus prin politica fiscală este să fie impozitată moștenirea primită de cetățenii străini care nu locuiesc pe teritorul R. Moldova 183 de zile”, a declarat Victoria Belous.
Problema este însă că documentul elaborat de Ministerul Finanțelor nu folosește expresia „cetățeni străini”, ci termenul fiscal „nerezident”, iar cele două noțiuni nu sunt sinonime. Tocmai această formulare a alimentat criticile la adresa Ministerului Finanțelor, care este acuzat că încearcă să clarifice prin declarații publice o prevedere care, în forma actuală a proiectului, nu este formulată suficient de clar.
Reprezentanți ai opoziției susțin că, dacă intenția Guvernului era să impoziteze doar moștenirile primite de cetățeni străini, acest lucru trebuia să fie scris explicit în proiect, fără a lăsa loc de interpretări.
„Ministra Finanțelor, Victoria Belous, ca o manipulatoare iscusită, spune că informațiile despre impozitarea moștenirilor diasporei ar fi „interpretări abuzive”, ne acuză de fals și explică faptul că prin nerezidenți Guvernul s-ar referi la cetățenii străini. Problema este că asta nu scrie în Codul fiscal.„Nerezident” și „cetățean străin” sunt două lucruri diferite. Rezidența fiscală nu se stabilește după pașaport. Codul fiscal definește separat rezidentul și nerezidentul, în funcție de domiciliul permanent și de perioada aflării în Republica Moldova. Prin urmare, și un cetățean al Republicii Moldova stabilit peste hotare poate avea statut fiscal de nerezident”, scrie liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur.
Subiectul a fost semnalat încă acum o săptămână de deputatul MAN Angela Cutasevici. Parlamentarul avertiza că, în forma propusă, moldovenii stabiliți peste hotare ar putea ajunge să achite, din 2027, impozit pentru case, apartamente, terenuri sau alte bunuri moștenite în Republica Moldova.
Cutsevici făcea referire la prevederea din proiect potrivit căreia, în cazul persoanelor fizice nerezidente, asemenea bunuri ar urma să fie incluse în categoria veniturilor impozabile. Pentru veniturile nerezidenților este prevăzută o cotă de 12%.
Deputatul a cerut atunci Guvernului să ofere explicații clare și să corecteze eventualele formulări care pot genera confuzii.