Ministru ucrainean: O eventuală distrugere a barajului de la Novodnestrovsk va lăsa R. Moldova fără apă și va provoca inundații uriașe

O eventuală distrugere de către ruși a barajului de la Hidrocentrala de la Novodnestrovsk din Ucraina, aflată la câteva zeci de kilometri de Naslavcea, va lăsa populația R. Moldova fără apă potabilă și va provoca inundații severe și distrugeri în zeci de localități. Despre aceste riscuri a vorbit, într-un interviu pentru Deschide.md, ministrul Mediului și Resurselor Naturale de la Kiev, Ruslan Streleț.

Oficialul susține că punerea în practică de către ruși a unui asemenea scenariu va fi similar catastrofei de la barajul din Kahovka, doar că în proporții mai mici.

„Este foarte greu de prezis. Nu vreau să vorbesc despre un caz care nu aș vrea să se realizeze. Dacă vor distruge unul dintre barajele de pe râul Nistru, în următoarele două-trei zile vor fi inundații uriașe, vor fi foarte mari stricăciuni, multe pierderi materiale, multe case luate de ape. Dar și mai grav e că, după asta, nu veți avea apă potabilă pentru populație, așa cum este acum situația în regiunea Herson. Noi, din păcate, trecem prin această experiență, trebuie să modificăm infrastructura pentru a putea aproviziona localnicii cu apă, trebuie să săpăm fântâni, etc. E o problemă foarte complicată, credeți-mă. Din acest motiv, cred că R. Moldova trebuie să se alăture apelurilor către partenerii internaționali să închidă cerul deasupra Ucrainei și să ofere sisteme Patriot. Toate aceste obiecte infrastructurale de importanță strategică ar trebui să fie protejate de sisteme de apărare aeriană”, a declarat Ruslan Streleț.

Oficialul ucrainean a adus drept exemplu situația catastrofală din zona barajului din Kahovka, regiunea Herson, bombardat și distrus de forțele ruse acum un an.

„Trebuie să știți că distrugerea barajului de la Kahovka a fost cel mai mare act de ecocid de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. Pierderile ecologice provocate de distrugerea barajului de la Kahovka însumează peste 147 miliarde de hrivne (aprox. 3,35 miliarde de euro, n.r.). Ucraina a pierdut atunci 14 kilometri cubi de apă potabilă, apă suficientă pentru a aproviziona toată populația globului pământesc timp de două zile. Am pierdut această cantitate de apă în două zile. Așa că, dacă vor distruge vreun alt baraj, vom avea aceeași situație. Și este foarte greu de calculat care vor fi costurile. Dar nu este problema principală cât va costa. Problema principală este cum să o restaurăm. Pentru că, de exemplu, din cauza rușilor au ars sau au fost afectate 30% din pădurile Ucrainei. Suprafață pădurilor arse în Ucraina mai mare decât suprafața totală a Ciprului sau ca două treimi din suprafața R. Moldova. Noi calculăm costurile. Dar spuneți cum să refacem copacul care a crescut 80 de ani, 100 de ani? Cum să-l refacem într-o zi? Câți bani trebuie să plătim pentru a-l reface într-o zi? Nicio sumă de bani nu poate repara aceste pierderi”, a mai declarat Ruslan Streleț.

Oficialul s-a referit și la situația de la Centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată sub controlul forțelor ruse. Ministrul ucrainean susține că o eventuală catastrofă nucleară la centrală va transforma estul Europei într-un deșert radioactiv timp de 100 de ani.

„Pot doar să spun că această catastrofă va fi mult mai mare decât catastrofa de la Cernobîl din 1986. Pentru că centrala nucleară de la Cernobîl avea doar un reactor. Centrala nucleară de la Zaporojie este cea mai mare centrală nucleară din Europa și are șase reactoare. Nici nu pot să-m imaginez ce teritoriu va fi afectat. Orașele mari, adică Zaporojie, Kirovograd, Dnipro, Nikolaev, Herson, după care R. Moldova, estul Poloniei, Slovacia, România, Bulgaria. O mare parte din Marea Neagră. Toate aceste teritorii ar putea fi afectate. Noi și acum, după 38 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, simțim urmările. Dar dacă puteți multiplica aceste urmări de șase ori, va fi afectat un teritoriu foarte mare. Și va fi o poluare radioactivă care va ține 100 de ani”, a precizat ministrul Mediului de la Kiev în cadrul interviului pentru deschide.md.