„Muzica jazz, piesele Beatles și denunțurile unor ideologi comuniști din Ucraina” – noi documente de arhivă care aruncă lumină peste motivele interzicerii formației „Noroc”

Un denunț al secretarului Comitetului orășenesc din Odesa adresată Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei în care critică piesele  interpretate de formația „Noroc” la concertele din iulie 1970 a fost punctul de cotitură care a dus la desființarea îndrăgitei formații basarabene. Cel puțin asta arată documentele de arhivă, făcute publice de Agenția Națională a Arhivelor (ANA). 

Motivele invocate în scrisoarea lui T. Ovcearenko, secretar al Comitetului orășenesc din Odesa, erau că formația condusă de Mihai Dolgan, foarte populară la acea vreme, a „stârnit o anumită еxcitare nesănătoasă în rândurile unei părți a tineretului, fani ai muzicii jazz, extrem de populare în străinătate [Occidentul capitalist]”. Drept urmare, potrivit ANA, filarmonica din Odesa a interzis organizarea altor concerte cu formația „Noroc” pe viitor.

Un alt semnal care a anticipat interzicerea NOROC-ului a fost un articol apărut cu trei săptămâni mai târziu în „Вінницька Правда” (Adevărul din Vinița n.r), ziar de partid din regiunea Vinița, Ucraina Sovietică, din 20 august 1970, semnat de K. Vitavski, membru al consiliului artistic al Filarmonicii regionale din Vinița, care a participat la concertul „Noroc” din Odesa de la mijlocul lunii precedente. Acesta se plângea de asemenea de nivelul „ideinico-politic scăzut al repertoriului, fiind indignat în special de melodii lirico-romantice, despre dragoste”. 

În urma acestor demersuri, formația „Noroc” a fost desființat printr-un ordin al Ministrului Culturii al RSS Moldovenească din 16 septembrie 1970. 

Potrivit specialiștilor din arhiva națională, merită atenție și o scrisoare din 21 decembrie 1970, semnată de Petru Luncinschi, prim secretar al CC al UTLC al Moldovei adresată CC al PCM în care confirmă că „Noroc” a încălcat lista melodiilor aprobate oficial pentru concertele din afara RSSM, incluzând piese în stil Beatles interpretate de formații engleze, franceze, italiene și americane. 

Astfel, deși Lucinschi, care a devenit ulterior al doilea președinte al Republicii Moldova, deplânge faptul că membrii formației „Noroc”, desființate deja, s-au angajat la Filarmonica din Tambov (Rusia/RSFSR n.r) și continuau să dea concerte prin tot URSS-ul chiar sub același nume, acesta mai spune ceva care poate fi interpretat și ca o susținere subtilă a formației moldovene, spun istoricii de la Arhiva Națională. 

„La o lună de la lichidarea NOROC-ului, la Chișinău au venit cu un concert formația „Поющие гитары” (Chitarele care cântă, trad. din rusă, n.r), parte a Filarmonicii din Leningrad (actual Sankt Petersburg n.r.),  care au interpretat melodii într-o manieră și mai condamnabilă decât Noroc-ul (11 piese din totalul de 26 făceau parte din reperetoriul unor formații din Occident, calificate drept inacceptabile pentru tineretul sovietic”, potrivit scrisorii semnate de comunistul Lucinschi. 

În final, Lucinschi cere ca atât filarmonica din Tambov să ia măsuri împotriva membrilor NOROC-ului stabiliți acolo, cât și Filarmonica din Leningrad să ia atitudine împotriva „Поющие гитары”. 

„Adică, dacă interzicem una, să interzicem și a doua, fără discriminare, ceea ce, iarăși, poate fi calificat și ca o susținere tacită a Noroc-ului, dacă înțelegem cum să citim printre rânduri documente de arhivă din epoca sovietică”, scriu arhiviștii moldoveni. 

După ce formația a fost lichidată, între anii 1971–1975, membrii ei au cântat în diverse alte colective muzicale din Ucraina și Rusia. În anul 1974, autoritățile sovietice de ocupație au permis reorganizarea formației în cadrul filarmonicii, cu numele „Contemporanul”, denumire sub care formația a activat până în 1985. Din 1985 trupa a revenit la denumirea inițială „Noroc”.

Formația „Noroc” fondată în 1967 la Chișinău, a fost una dintre cele mai prolifice și cunoscute formații din Moldova sovietică, care a dat naștere unor melodii extrem de populare. Piesele formației au abordat diferite genuri și stiluri muzicale, începând de la jazz, rock, folk-rock, rock and roll sau blues, considerate „neprietenoase” în spațiul comunist.  

Din formația fondată de Mihai Dolgan, în diferite perioade, au făcut parte artiști basarabeni cu renume. Printre ei se numără Iurie Sadovnic, Anatol Neamţu, Gheorghe Ţopa, Anatol Bivol, Ricu Vodă, Nina Gorbani, Liviu Ştirbu, Valentin Goga, Ion Aldea–Teodorovici, Lidia Botezatu, Ion Suruceanu, Valeriu Gorgos, frații Anatol și Alexandru Cazacu, surorile Georgeta și Oxana Ciorici şi alţii.