Netanyahu se alătură „Consiliului Păcii” inițiat de Trump, după critici privind componența comitetului executiv

Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, a anunțat miercuri că a acceptat invitația de a se alătura „Consiliului Păcii” propus de președintele Statelor Unite, Donald Trump, după ce anterior biroul său criticase componența comitetului executiv al acestui organism.

Consiliul, prezidat de Trump, a fost conceput inițial ca un grup restrâns de lideri mondiali care să supravegheze implementarea planului de încetare a focului în Gaza. Între timp însă, administrația Trump pare să fi extins semnificativ ambițiile inițiativei, transformând-o într-un organism cu vocație globală, destinat soluționării conflictelor internaționale. Trump a trimis invitații către zeci de state și a sugerat că noul consiliu ar putea juca un rol major în medierea disputelor la nivel mondial.

Anterior, biroul lui Netanyahu a criticat comitetul executiv al consiliului, din care face parte și Turcia, un rival regional al Israelului. Potrivit poziției oficiale israeliene, componența acestuia nu a fost coordonată cu guvernul de la Ierusalim și „contravine politicii sale”, fără a fi oferite detalii suplimentare.

Inițiativa a generat controverse și pe plan intern în Israel. Ministrul israelian de finanțe, Bezalel Smotrich, a criticat dur consiliul și a cerut ca Israelul să își asume unilateral responsabilitatea pentru viitorul Fâșiei Gaza.

Până în prezent, printre statele care au acceptat să se alăture Consiliului Păcii se numără Emiratele Arabe Unite, Maroc, Vietnam, Belarus, Ungaria, Kazahstan și Argentina. Alte entități, inclusiv Regatul Unit, Rusia și Comisia Europeană, au confirmat că au primit invitații, dar nu au oferit încă un răspuns oficial.

Anunțul vine în contextul deplasării lui Trump la World Economic Forum de la Davos, unde este așteptat să ofere mai multe detalii despre rolul și structura consiliului. Întrebat recent dacă acest organism ar putea înlocui Organizația Națiunilor Unite, Trump a răspuns: „Este posibil”, criticând eficiența ONU, dar recunoscând totodată „potențialul enorm” al acesteia.

Declarațiile au stârnit reacții critice în Europa. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a subliniat că Parisul susține planul de pace propus de Washington, dar respinge ideea creării unui organism care să înlocuiască ONU. Președintele Franței, Emmanuel Macron, este considerat puțin probabil să se alăture consiliului, iar Trump a reacționat prin declarații ironice și amenințări cu impunerea unor tarife de până la 200% pentru vinurile și șampania franceză.

În paralel, Casa Albă a anunțat crearea unui alt organism, „Consiliul Executiv pentru Gaza”, responsabil de implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului. Acesta va avea atribuții precum desfășurarea unei forțe internaționale de securitate, dezarmarea Hamas și reconstrucția teritoriului devastat de război.

Fostul emisar ONU pentru Orientul Mijlociu, Nickolay Mladenov, a fost desemnat să supervizeze activitatea zilnică a acestui consiliu, care va coordona și un comitet de tehnocrați palestinieni însărcinat cu administrarea curentă a Fâșiei Gaza.