Noua Strategie națională antidrog, în atenția autorităților 

Problema adicțiilor devine o provocare tot mai stringentă în rândul populației Republicii Moldova. Dependența de alcool, nicotină și droguri ilegale afectează peste 12 mii de moldoveni, iar autoritățile susțin că, în special în rândul tinerilor, consumul de droguri este în creștere. Problema a fost discutată în cadrul unei conferințe dedicate noii Strategii naționale antidrog, adaptată realităților Republicii Moldova.

Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne, Alexandru Bejan, a declarat în cadrul dezbaterilor că, în perioada 2019 – 2025, autoritățile au înregistrat 7.000 de cazuri legate de droguri și 18.000 de contravenții. Oficialul a menționat că este îngrijorătoare evoluția pieței drogurilor, care se mută tot mai mult în mediul online și pe darknet. 

„Apariția drogurilor sintetice „mai puternice decât cele tradiționale” îngreunează monitorizarea și intervențiile autorităților. Infractorii devin tot mai inventivi, iar autoritățile trebuie să răspundă pe măsură”, a subliniat Bejan.

Și deputata Liliana Grosu a atras atenția asupra creșterii alarmante a consumului de droguri în rândul tinerilor, pe fondul apariției substanțelor sintetice ieftine. Aceasta a subliniat că toate adicțiile necesită o abordare integrată, iar noua strategie națională în domeniul drogurilor și al adicțiilor trebuie elaborată cât mai urgent.

Deși Republica Moldova a aprobat în 2020 o strategie națională antidrog, implementarea acesteia a întâmpinat dificultăți majore: lipsa colectării datelor, finanțarea insuficientă și cooperarea slabă între instituții.

Decana Facultății de Psihologie și Psihopedagogie Specială din cadrul universității „Ion Creangă”, Maria Vîrlan, a pledat pentru consolidarea securității sociale și pentru dezvoltarea domeniului adictologiei în Republica Moldova, unde numărul specialiștilor este încă insuficient. „Fără specialiști, nu putem implementa nicio strategie eficientă împotriva adicțiilor”, a subliniat ea, evidențiind importanța formării profesioniștilor capabili să răspundă adecvat provocărilor actuale.

În intervenția sa, Vîrlan a accentuat necesitatea unor abordări moderne în prevenirea dependențelor și a transmis un mesaj esențial: „Persoana dependentă trebuie pusă în centrul sprijinului, nu al sancțiunii.”

Deputatul Grigore Novac a recunoscut că Moldova dispune de puține mecanisme eficiente pentru combaterea consumului de droguri. El propune crearea unei platforme parlamentare antidrog și inițierea unor acțiuni concrete, inclusiv centre specializate și stimularea formării profesionale în domeniu, în colaborare cu experții.

Iurii Bucinschii, directorul Dispensarului Republican de Narcologie a precizat că instituția tratează anual între 230 și 300 de pacienți și gestionează două centre de tratament substitutiv, care oferă suport persoanelor dependente de opioide.

Șeful Departamentului pentru Prevenirea Maladiilor Non-Transmisibile din cadrul ANSP, Ion Șalaru, a subliniat că fenomenul adicțiilor necesită o abordare realistă, adaptată condițiilor specifice Republicii Moldova. Potrivit lui, nu există soluții universale, iar politicile publice trebuie să fie complexe și eficiente, vizând atât adicțiile de substanțe, inclusiv nicotina, cât și alte adicții, precum dependențele digitale, social media sau consumul compulsiv de conținut media.

S-a evidențiat și problema dependenței de nicotină, care se instalează rapid, fiind alimentată de popularitatea tot mai mare a noilor produse din tutun în rândul tinerilor. În timp ce 3,7% dintre persoanele de peste 18 ani folosesc țigări electronice, consumul în rândul adolescenților a devenit alarmant, ajungând la 24%, fiind atrași în special de aromele variate și aspectul modern al acestor dispozitive.

Mircea Grecu, președintele Centrului Internaţional de Prevenire şi Informare în Domeniul Adicţiilor a atras atenția asupra faptului că alcoolul și nicotina rămân „cele mai periculoase droguri” în ceea ce privește consecințele sociale, inclusiv violența.

El pledează pentru programe educaționale adaptate vârstei, construirea rezilienței copiilor, implicarea medicilor și psihologilor în prevenție, precum și informarea calitativă și clară.

Evenimentul s-a încheiat cu votarea unei rezoluții menite să susțină specialiștii, să întărească cooperarea interinstituțională și să încurajeze extinderea programelor de prevenție în școli și comunități. Rezoluția servește drept fundament pentru elaborarea unei noi strategii naționale antidrog, bazată pe recomandări științifice.