NYT: Europa vrea un loc la masa negocierilor pentru Ucraina. Temeri privind discuțiile Trump-Putin

Franța, Germania și Marea Britanie lucrează la un format care să asigure Europei un rol direct în eventualele negocieri pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, pe fondul temerilor că președintele american Donald Trump ar putea purta discuții cu Moscova fără participarea europenilor, relatează The New York Times, citând cinci oficiali europeni.

Potrivit publicației, diplomații europeni încearcă să stabilească din timp un mecanism prin care interesele de securitate ale continentului să fie reprezentate în viitoarele negocieri. Franța și Germania conduc eforturile, în timp ce Marea Britanie ar manifesta mai multă prudență, inclusiv din cauza preocupărilor privind relația cu administrația Trump.

Oficialii europeni recunosc că există puține indicii că președintele rus Vladimir Putin ar fi pregătit în prezent pentru negocieri serioase. Cu toate acestea, europenii se așteaptă ca orice proces diplomatic cu Rusia privind Ucraina să fie condus în principal de Statele Unite.

Potrivit oficialilor citați, o eventuală înțelegere privind Ucraina și viitoarele relații cu Rusia sunt prea importante pentru securitatea Europei pentru a fi lăsate exclusiv în mâinile Washingtonului.

Principala preocupare este ca SUA și Rusia să nu ajungă la un acord fără participarea statelor europene, deși acestea finanțează o parte importantă a efortului de război al Ucrainei și ar urma să joace un rol central în oferirea garanțiilor de securitate Kievului după un eventual acord.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski dorește, de asemenea, ca Europa să participe la negocieri, potrivit lui Alexander Gabuev, directorul Carnegie Russia Eurasia Center.

Uniunea Europeană ar trebui inevitabil să aibă un rol într-o eventuală soluție diplomatică. Blocul comunitar a adoptat până acum 21 de pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și deține cea mai mare parte a activelor rusești înghețate în Occident. Atât ridicarea sancțiunilor, cât și soarta activelor respective ar urma să fie subiecte importante ale oricărui acord.

Franța, Germania și Marea Britanie consideră că ar trebui să reprezinte nucleul european al negocierilor în sprijinul Ucrainei, au declarat trei oficiali europeni.

Cele trei state, cunoscute drept „E3”, se află și în centrul „coaliției de voință” care sprijină Kievul și au elaborat deja variante privind eventuale garanții militare și de securitate pentru Ucraina după încheierea războiului.

Polonia, Italia și statele nordice ar urma să fie consultate, iar Uniunea Europeană să fie informată și ulterior implicată direct.

Unele state mai mici, în special cele aflate în apropierea Rusiei și Ucrainei, nu au însă încredere deplină că Parisul și Berlinul le-ar putea reprezenta interesele, potrivit oficialilor citați de NYT.

Discuțiile privind viitorul format diplomatic s-au intensificat în luna iunie. Pe 7 iunie, Zelenski s-a întâlnit la Londra cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei pentru a discuta rolul Europei în eventualele negocieri cu Rusia și principiile care ar trebui să stea la baza unui acord.

Patru zile mai târziu, ambasadorii celor trei state au avut la Moscova o întâlnire neobișnuită cu adjunctul ministrului rus de Externe Mihail Galuzin, responsabil de dosarul ucrainean.

În paralel, Uniunea Europeană a făcut propriile încercări de a redeschide canale directe de comunicare cu Kremlinul. Șeful de cabinet al președintelui Consiliului European, Antonio Costa, a discutat cu oficiali ruși, inclusiv cu Iuri Ușakov, unul dintre principalii interlocutori ai emisarului lui Trump, Steve Witkoff.

„Nu putem depinde doar de alții pentru interpretarea mesajelor rusești și trebuie să fim capabili să transmitem direct Rusiei propriile noastre mesaje”, declara Costa în iunie.

El recunoștea însă că Moscova nu dădea „semne credibile” că ar fi interesată de negocieri serioase.

Reacția Rusiei la tentativele europene a fost rece. Mihail Galuzin a acuzat Franța, Germania și Marea Britanie că împing Ucraina să continue războiul.

Demersurile de reluare a dialogului cu Moscova au provocat și divergențe în interiorul Europei. Franța și Germania au criticat unele inițiative ale lui António Costa, în timp ce Austria și Belgia le-au susținut. Statele baltice s-au arătat sceptice față de orice apropiere diplomatică de Rusia.

Președintele francez Emmanuel Macron a insistat că, atunci când vor începe negocierile, europenii „vor trebui să fie la masă”.

Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că Franța, Germania și Marea Britanie acționează la solicitarea expresă a Ucrainei și că implicarea celor trei state este justificată inclusiv de contribuția lor semnificativă la sprijinul militar acordat Kievului.

În ceea ce privește persoana care ar urma să reprezinte oficial Uniunea Europeană, Merz a afirmat că decizia va fi luată atunci când negocierile vor deveni o realitate.

Oficialii și analiștii occidentali citați de NYT se așteaptă ca războiul să devină și mai distructiv, în condițiile în care Rusia ar pregăti o ofensivă de iarnă împotriva pozițiilor ucrainene și a infrastructurii civile, iar Ucraina se confruntă cu un deficit sever de sisteme de apărare antiaeriană.

Unii analiști consideră că Putin ar putea decide o nouă mobilizare, probabil după alegerile parlamentare din Rusia din septembrie. Există și temeri că Moscova ar putea escalada conflictul pentru a testa solidaritatea NATO.

În acest context, oficialii europeni consideră că deciziile privind poziția Europei trebuie pregătite înainte ca negocierile propriu-zise să înceapă.

„La un moment dat, Europa trebuie să fie acolo, pentru că securitatea europeană este în joc și nu mai este văzută de Washington drept un interes american vital”, a declarat Norbert Röttgen, parlamentar german și expert în securitate.

Europenii consideră însă că orice format de negociere va necesita în continuare o coordonare strânsă cu Statele Unite, pentru a împiedica Moscova să exploateze eventualele divergențe dintre Washington și capitalele europene.