NYT: Trump se retrage din procesul de pace din Ucraina: „Nu este problema mea”

Președintele american Donald Trump pare să fi abandonat eforturile de mediere a unui acord de încetare a focului între Rusia și Ucraina, declarându-le liderilor europeni și președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că „cele două părți trebuie să găsească singure o soluție”. Mesajul a venit la scurt timp după o conversație telefonică între Trump și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care, potrivit unor oficiali americani și europeni, nu a oferit nicio concesie notabilă din partea Rusiei.

Decizia marchează o ruptură semnificativă față de pozițiile anterioare ale lui Trump, care pretindea că poate rezolva conflictul „în 24 de ore”. Deși recent amenințase cu sancțiuni noi împotriva Rusiei dacă aceasta nu accepta un armistițiu necondiționat, președintele american a făcut un pas înapoi și a refuzat să se alăture unui nou pachet de sancțiuni pregătit de Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Oficiali de la Casa Albă, sub protecția anonimatului, au declarat pentru The New York Times că Trump consideră că sancțiunile suplimentare ar putea afecta oportunitățile economice ale companiilor americane, sugerând că este mai interesat de relansarea relațiilor comerciale cu Rusia.

Într-o postare publică, Trump a transmis că „Rusia vrea să facă un comerț la scară largă cu Statele Unite după încheierea acestei „băi de sânge” catastrofale, și sunt de acord. Potențialul Rusiei este nelimitat.” El a adăugat că doar Rusia și Ucraina pot negocia pacea, deoarece „cunosc detalii ale conflictului pe care nimeni altcineva nu le cunoaște”.

Reacția liderilor europeni a fost rezervată, însă clară: Uniunea Europeană și Marea Britanie vor merge mai departe cu impunerea de noi sancțiuni, în ciuda refuzului SUA.

„Loviturile recente ale lui Putin arată clar cine este el cu adevărat: un conducător dornic de război”, a declarat ministrul britanic de externe David Lammy, care a cerut un armistițiu imediat.

Fosta ambasadoare a SUA în Ucraina, Bridget A. Brink, care a demisionat luna trecută, a criticat dur direcția administrației Trump.

„Politica de la începutul acestui mandat a fost să pună presiune pe victimă, nu pe agresor. Pacea cu orice preț nu este pace – este capitulare.”

Declarațiile președintelui american par să pregătească terenul pentru o normalizare a relațiilor economice cu Rusia, ceea ce riscă să creeze o fisură profundă în cadrul NATO. Această divergență va fi testată în curând la două summituri majore: G7 în Canada și reuniunea NATO de la Haga, unde se va discuta sprijinul pe termen lung pentru Ucraina.

Mai mult, SUA se opun și includerii unor puncte privind sprijinul pentru Ucraina în declarația miniștrilor de finanțe ai G7 și nu doresc ca acțiunile Rusiei în Ucraina să fie numite „ilegale”, potrivit Politico. Anterior, SUA au blocat deja formulări care condamnau Federația Rusă în alte instituții internaționale, susținând că acestea ar putea, chipurile, să compromită negocierile de pace.

Deocamdată, sancțiunile existente rămân în vigoare, iar secretarul de stat Marco Rubio a insistat că SUA continuă să trimită arme Ucrainei. Cu toate acestea, mesajul transmis de Trump este limpede: Statele Unite își reduc implicarea în conflict, în timp ce Europa încearcă să mențină presiunea asupra Moscovei.