Now Reading: Omagiu Regelui Mihai I. Se împlinesc 105 ani de la nașterea ultimului monarh al românilor
- 01
Omagiu Regelui Mihai I. Se împlinesc 105 ani de la nașterea ultimului monarh al românilor
Omagiu Regelui Mihai I. Se împlinesc 105 ani de la nașterea ultimului monarh al românilor
Românii de pretutindeni îi aduc azi un omagiu regelui Mihai I. Se împlinesc 105 ani de la nașterea ultimului monarh al României, cel care a fost suveran al țării în două rânduri.
Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. A fost fiul Regelui Carol al II-lea și al Reginei-Mamă Elena și primul principe născut după Marea Unire, în 25 octombrie 1921, motiv pentru care a primit numele de botez al Voievodului Mihai Viteazul, făuritorul primei mari uniri a românilor.
La vârsta de 5 ani, a devenit Suveranul României, la decesul bunicului său, Ferdinand I. Timp de trei ani, regele-copil a domnit prin regență, fiind însoțit în toate împrejurările de Principesa-Mamă Elena. Prima domnie s-a încheiat în iunie 1930, după plecarea mamei sale în exil. Tatăl său, Regele Carol II-lea, i-a luat locul pe tron, iar Mihai a primit titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia.
Următorul deceniu a fost marcat de exilul mamei sale, pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florența. Privat de o veritabilă afecțiune familială, principele Mihai a beneficiat în schimb de o educație aleasă, dar nu a fost pregătit pentru domnie.
A doua domnie a Regelui Mihai a început în 6 septembrie 1940, când a fost uns rege de Patriarhul Nicodim Munteanu, după ce Regele Carol al II-lea, a fost forțat să abdice.
Mihai I este singurul suveran român care a fost uns rege de Biserica Ortodoxă Română. Între timp, în septembrie 1939 a început Al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârșitul României Mari, care a pierdut Basarabia, Bucovina de nord, Herța, Transilvania de nord-est și Cadrilaterul.
Sub Statul național-legionar, apoi sub regimul Antonescu, Regele nu avea putere reală de decizie, fiind în permanență sub supravegherea serviciilor de informații, nici măcar nu a fost informat în prealabil despre intrarea României în război alături de Germania nazistă.
În 23 august 1944, Regele a hotărât ieșirea României din alianța cu Germania și trecerea de partea Aliaților, fapt care, conform istoricilor, a scurtat războiul cu 6 luni. Deși s-a opus din toate puterile instaurării regimului comunist în România, la 30 decembrie 1947, Regele Mihai I a fost obligat să abdice, iar România devenea republică, parte a blocului socialist, aflat în zona de influență a Uniunii Sovietice.
Fiind obligat să părăsească țara, a locuit, până la sfârșitul anului 1948, la vila Sparta, locuința Reginei-Mame Elena. Din 1949, Regele Mihai și Regina Ana s-au mutat la Lausanne și apoi în Anglia. Exilul a continuat pe tot parcursul Războiului Rece. Chiar și după căderea comunismului în România, în anul 1989, Regelui i s-a interzis revenirea în țară natală până în 1997.
Regele Mihai I al României a vizitat de cinci ori Basarabia. Prima sa vizită a avut loc în iunie 1935, fiind încă principe moştenitor, în vârstă de 13 ani, când l-a însoțit tatăl său Regele Carol al II-lea și a participat la sfinţirea Catedralei „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena” de la Bălţi.
Ultima dată Regele Mihai I a trecut Prutul în 1 iunie 2006, când a participat la ceremonia de inaugurare a cimitirului de onoare românesc de la Ţiganca, unde sunt înhumaţi peste 1000 de militari români căzuţi în luptele pentru eliberarea Basarabiei.
