
Clasa politică de la Comrat elogiază azi separatismul. Deputații locali și conducerea Găgăuziei sărbătoresc 35 de ani de la proclamarea așa-zisei republici găgăuze, proiect prin care era sfidată legislația oficială a Chișinăului.
„În această zi festivă, când Primul Congres al deputaților poporului a adoptat „Declarația de libertate și independență a poporului găgăuz”, la Comrat vor avea loc manifestări solemne: depuneri de flori la Aleea Gloriei și o ședință festivă a Adunării Populare, urmată de concert”, anunțau încă zilele trecute autoritățile de la Comrat.
La adunarea festivă de la Casa de Cultură din Comrat s-au adunat „veteranii creării Găgăuziei”, deputați locali, foști conducători ai autonomiei, personalități publice și primari. Într-un final, manifestația s-a transformat într-o acțiune de susținere a bașcanului Evghenia Guțul, condamnată, recent, la șapte ani de închisoare în dosarul finanțării ilegale a fostului partid „Șor”.
„În Găgăuzia este multă durere. Dar vom trece și peste asta, pentru că găgăuzii întotdeauna s-au unit în vremuri dificile, înțelegând că doar astfel le putem depăși”, a declarat președintele Adunării Populare de la Comrat, Dmitri Constantinov.
Primele mișcări secesioniste la Comrat au apărut în anii 1989-1990. Mai întâi, în noiembrie 1989, la Comrat, a avut loc primul „congres al poporului găgăuz” care a proclamat Republica Socialistă Sovietică Autonomă Găgăuză în componența RSS Moldovenești.
Ulterior, nemulțumiți de tendințele elitei de la Chișinău de a se desprinde de URSS, la 19 august 1990, la Comrat s-a desfășurat primul „congres al deputaților poporului din partea de sud a Moldovei” care a proclamat Republica Găgăuză, însă nu în componența noului stat suveran Republica Moldova, ci în cea a Uniunii Sovietice. La câteva zile, decizia a fost declarată ilegală de autoritățile de la Chișinău.
Problema autonomiei găgăuze a fost în cele din urmă rezolvată în 1994, când Parlamentul de la Chișinău a adoptat o lege specială privind statutul regiunii găgăuze.