„Operațiunea Buletinul”: Peste 100.000 de moldoveni au rămas fără carte de identitate în România, după modificarea legii

Peste 100.000 de cetățeni români născuți în Republica Moldova au rămas fără carte de identitate, în urma aplicării unei noi legi privind evidența populației, adoptată în 2023. Măsura face parte dintr-o amplă acțiune a autorităților române, denumită neoficial „Operațiunea Buletinul”, menită să combată rețelele de obținere frauduloasă a documentelor, relatează Digi24.ro.

Potrivit datelor furnizate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, între 2023 și sfârșitul anului 2025 au fost anulate în total 162.036 cărți de identitate, dintre care aproximativ 66% aparțineau persoanelor născute în Republica Moldova.

Mulți dintre cei afectați au aflat întâmplător că actele lor au devenit „ilegale”, fie la controale rutiere, fie la frontieră sau în timpul unor proceduri administrative.

Autoritățile de la București explică măsura prin necesitatea combaterii domiciliilor fictive, unde erau înregistrate mii de persoane la aceeași adresă.

În urma evaluărilor realizate în perioada 2020–2021, au fost identificate situații extreme, inclusiv adrese la care figurau peste 20.000 de persoane.

Astfel, din iunie 2023, legea prevede că nu poate fi înscrisă în actul de identitate o adresă la care sunt înregistrate mai mult de 10 persoane, cu excepția membrilor familiei.

„Scopul a fost eliminarea practicilor prin care domiciliul era stabilit fictiv, fără ca persoanele să locuiască efectiv la acea adresă”, au transmis reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne din România.

În cazul în care există suspiciuni privind un domiciliu, serviciile de evidență solicită Poliției verificări în teren. Dacă se constată că persoana nu locuiește la adresa declarată, mențiunea privind domiciliul este anulată.

Potrivit autorităților române, persoanele sunt informate în scris de cel puțin trei ori înainte de luarea unei decizii finale.

Datele oficiale arată că:

• 66% dintre persoanele vizate sunt născute în Republica Moldova;
• 17% în România;
• 12% în Ucraina;
• aproximativ 1% în Federația Rusă și alte state vest-europene.

În total, cetățeni din 86 de țări au fost afectați de aceste măsuri.

Autoritățile române subliniază că anularea domiciliului nu afectează cetățenia română. Persoanele vizate pot solicita un nou act de identitate, în condițiile legii. Până în prezent, aproximativ 20% dintre cei afectați și-au refăcut deja documentele.

Înainte de adoptare, Guvernul României a avertizat că noile prevederi pot restrânge dreptul fundamental la stabilirea domiciliului și pot avea efecte disproporționate asupra cetățenilor.

În ciuda acestor obiecții, legea a fost votată de Parlament și a intrat în vigoare în 2023.

La începutul anului 2026, polițiștii și procurorii au desfășurat 73 de percheziții în județul Botoșani, într-un dosar privind obținerea frauduloasă a actelor de identitate.

Anchetatorii vizează o rețea care ar fi furnizat documente neconforme pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, folosind contracte de închiriere false și adrese fictive.