
Fondul american de investiții Carlyle Group a anunțat vineri, 9 octombrie, că nu mai poartă negocieri active pentru achiziționarea activelor internaționale ale companiei petroliere ruse Lukoil, evaluate inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari. Retragerea deschide calea unui consorțiu condus de miliardarul american Todd Boehly, susținut de guvernul SUA și de investitori din Orientul Mijlociu care au legături de afaceri cu familia președintelui Donald Trump.
Un reprezentant al Carlyle a confirmat pentru Reuters că fondul nu mai urmărește activ achiziția, fără a explica motivele deciziei.
În ianuarie 2026, Carlyle ajunsese la un acord preliminar pentru cumpărarea afacerilor internaționale ale Lukoil, cu excepția celor din Kazahstan. Pentru finanțarea tranzacției, fondul negocia cu grupurile de investiții Mubadala, XRG și IHC din Abu Dhabi, precum și cu Corporația Financiară pentru Dezvoltare Internațională a SUA (DFC). Acordul nu a primit însă aprobarea finală a autorităților americane.
Potrivit The New York Times, consorțiul condus de Todd Boehly propune o structură în care investitorii din Orientul Mijlociu ar urma să dețină peste 50% din capitalul companiei care va prelua activele Lukoil.
Printre potențialii investitori se numără structuri apropiate familiei conducătoare din Abu Dhabi și oameni de afaceri cu legături comerciale cu Jared Kushner, ginerele președintelui american.
Doi dintre aceștia sunt miliardarii Ramez și Mutaz Al-Khayyat, care colaborează cu Kushner și Ivanka Trump în cadrul unui proiect de construire a unei stațiuni de lux pe litoralul Albaniei.
Un alt investitor important este asociat cu șeicul Tahnoun bin Zayed Al Nahyan, consilier pentru securitate națională al Emiratelor Arabe Unite și membru influent al familiei conducătoare din Abu Dhabi. Structurile sale de investiții au finanțat anterior fondul Affinity Partners al lui Kushner, precum și compania de criptomonede World Liberty Financial, asociată cu familia Trump și cu Steve Witkoff.
Deși investitorii din Golf ar urma să dețină majoritatea acțiunilor, controlul consiliului de administrație ar reveni părții americane, reprezentate de structurile lui Boehly și de guvernul SUA.
Potrivit NYT, guvernul american ar urma să primească aproximativ 15% din capitalul noii companii prin intermediul DFC, fără să contribuie inițial cu fonduri proprii. În plus, înțelegerea ar putea include o plată anticipată substanțială către SUA și dreptul de a încasa o parte din profiturile viitoare.
Vânzarea activelor Lukoil ar fi fost abordată și în cadrul negocierilor dintre Washington și Moscova privind încheierea războiului din Ucraina.
Potrivit The New York Times, președintele rus Vladimir Putin a discutat despre posibila tranzacție cu Jared Kushner și trimisul special al președintelui Trump, Steve Witkoff, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kremlin în septembrie.
Legăturile comerciale dintre unii potențiali cumpărători și persoanele implicate în negocierile diplomatice au ridicat întrebări privind un posibil conflict de interese.
Totuși, publicația subliniază că nu există dovezi că Witkoff sau Kushner ar urma să obțină personal profituri din achiziționarea activelor Lukoil. Administrația americană a respins sugestiile privind existența unor interese financiare personale ale negociatorilor.
Lukoil a anunțat în octombrie 2025 că intenționează să-și vândă activele internaționale, după introducerea sancțiunilor americane împotriva sectorului energetic rus.
Portofoliul pus în vânzare, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari, include zăcăminte de petrol și gaze, rafinării din România și Bulgaria și rețele de benzinării din Europa și Statele Unite.
Potrivit reglementărilor Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA, negocierile pentru vânzarea activelor pot continua până la 22 octombrie 2026. Finalizarea unei tranzacții necesită însă o autorizație americană separată.
Autoritățile SUA cer ca toate sumele datorate Lukoil să fie plasate în conturi blocate aflate sub jurisdicție americană, până la ridicarea sancțiunilor, iar tranzacția să nu ofere companiei ruse beneficii financiare suplimentare.
La 7 octombrie, senatorii americani Roger Wicker și Jeanne Shaheen au cerut administrației Trump să înăsprească presiunea asupra sectorului energetic rus și să se asigure că eventuala vânzare a activelor Lukoil nu va contribui la finanțarea războiului din Ucraina.