Scandalul iscat astăzi pe seama denumirii limbii în Constituție i-a pus pe jar pe reprezentanții puterii. Aceștia s-au grăbit să explice că formularea apărută pe site-ul Ministerului Justiției, după redactarea articolului 13 din legea supremă, era una provizorie și au dat asigurări că, în varianta finală, va fi scris totuși „limba română”, nu „moldovenească”.
Totul a pornit de la un articol, semnat de Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, în perioada în care Curtea a stabilit că sintagma „limba moldovenească” vine în contradicție cu formularea din Declarație de Independență, care este superioară, ca putere juridică, decât Constituția, și a cerut ca articolul 13 să fie revizuit. El a observat însă, că, după ce majoritatea PAS a adoptat o lege tehnică, prin care urma să schimbe rău famatul articol, formularea „limba moldovenească” a fost păstrată, în plus, a fost exclusă partea în care se spune că limba funcționează în baza grafiei latine.
Prin urmare, Tănase a adus critici dure la adresa actualei puteri, pe care a acuzat-o că, în realitate, a făcut totul pe dos. „În mod firesc, în MO trebuia să se facă referință la executării Hotărârii CCM din 5 decembrie 2013, așa cum, de obicei, se indică „articol declarat neconstituțional prin HCC….” Pentru asta nici nu ar fi fost nevoie de lege în Parlament, ci mențiune tehnică, o chestiune de „igienă” legislativă, așa cum se face în cazul textelor declarate neconstitutionale”, a menționat Tănase în articolul său.
Ulterior, unul dintre autorii proiectului de lege, deputatul PAS Veronica Roșca, a precizat pentru NewsMaker, că „limba moldovenească” nu va rămâne în Constituție, menționând că procesul este anevoios și că ministerul are la dispoziție 30 de zile ca să aplice decizia votată de Parlament. La scurt timp, formularea buclucașă a dispărut de pe site-ul Ministerului Justiției.
