Pavel Durov respinge presiunile UE pentru acces la mesaje private de pe Telegram: „Am prefera să ieșim de pe piață decât să încălcăm drepturile omului”

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a tras un semnal de alarmă cu privire la recentele tentative legislative din Europa care vizează subminarea criptării în aplicațiile de mesagerie, calificându-le drept „atacuri directe asupra libertății și vieții private”.

Într-o postare publicată pe canalul său de Telegram, Durov a dezvăluit că luna trecută Franța a fost la un pas de a deveni „prima țară din lume care își privează cetățenii de dreptul la confidențialitate”.

Un proiect de lege votat în Senat impunea aplicațiilor de mesagerie să implementeze backdoor-uri (portiță de acces), oferind autorităților acces la conversațiile private. Inițiativa a fost însă respinsă de Adunarea Națională, evitând astfel, în opinia lui Durov, un precedent periculos.

„Chiar și țările percepute de europeni ca fiind lipsite de libertăți nu au mers atât de departe încât să interzică criptarea. De ce? Pentru că este tehnic imposibil să garantezi că doar poliția va avea acces la un backdoor. Odată introdus, acesta poate fi exploatat de agenți străini sau hackeri”, a explicat fondatorul Telegram.

Durov subliniază că, deși legea era justificată prin necesitatea combaterii traficului de droguri, aceasta nu ar fi avut eficiență reală, întrucât infractorii pot oricând apela la aplicații de nișă sau la rețele VPN pentru a evita supravegherea.

„Criptarea protejează viața privată a oamenilor obișnuiți, nu activitatea criminală. Pierderea acestei protecții ar fi o tragedie”, a punctat el.

În contextul presiunilor legislative din ce în ce mai mari, Durov reafirmă angajamentul Telegram față de confidențialitate și securitate digital.

„Telegram ar prefera să iasă de pe o piață decât să introducă backdoor-uri care subminează criptarea. Nu vom schimba intimitatea utilizatorilor pe cote de piață.”

În cei 12 ani de existență, Telegram susține că nu a divulgat niciodată conținutul conversațiilor private. În conformitate cu legislația UE (Digital Services Act), platforma poate furniza autorităților doar adrese IP și numere de telefon în baza unui ordin judecătoresc valid — nu însă conținutul mesajelor.

Durov avertizează că pericolul nu a trecut.

„Comisia Europeană a propus recent o inițiativă similară de introducere a backdoor-urilor în aplicațiile de mesagerie. Nicio țară nu e imună la eroziunea lentă a libertăților. Trebuie să explicăm constant că criptarea protejează oamenii, nu infractorii.”