
Ministrul francez de Interne, Laurent Nunez, și-a asumat responsabilitatea pentru eșecul forțelor de ordine de a controla protestele violente care au zguduit Franța în weekend și și-a prezentat demisia. Președintele Emmanuel Macron a refuzat însă să accepte plecarea acestuia, în pofida criticilor privind modul în care autoritățile au gestionat manifestațiile. Peste 2.400 de persoane au fost reținute, iar aproape 1.000 de polițiști și jandarmi au fost răniți în urma confruntărilor, relatează France 24.
Într-o declarație făcută luni la postul de radio France Inter, Laurent Nunez a recunoscut că autoritățile nu au anticipat amploarea violențelor și că forțele de ordine au fost depășite de situație.
„Mi-am prezentat demisia pentru că sunt pe deplin responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat”, a declarat ministrul, recunoscând deficiențe în pregătirea intervenției poliției.
Potrivit Palatului Élysée, Emmanuel Macron a respins demisia prezentată duminică, invocând necesitatea asigurării continuității conducerii forțelor de ordine într-un moment de criză.
Totuși, șeful statului a criticat dur „deficiențele de anticipare și de informații” care au permis escaladarea violențelor și i-a cerut ministrului să introducă urgent noi metode operaționale pentru combaterea revoltelor, jafurilor și actelor de vandalism.
Manifestațiile de sâmbătă, 17 octombrie, organizate împotriva creșterii costului vieții, a scumpirii carburanților și a condițiilor precare din sistemul educațional, au degenerat în confruntări violente în mai multe orașe franceze. Grupuri de persoane mascate au incendiat clădiri publice, au atacat sedii ale primăriilor și au devastat sau jefuit sute de magazine.
Autoritățile estimează că aproximativ 550.000 de persoane au participat la manifestații, în timp ce organizatorii susțin că numărul protestatarilor a ajuns la 800.000.
Mișcarea a reunit sindicate, organizații studențești și activiști care încearcă să relanseze protestele „Vestelor Galbene”, izbucnite în 2018.
Potrivit Ministerului francez de Interne, aproape 2.400 de persoane au fost reținute în timpul violențelor de sâmbătă, iar alte 350 au fost arestate în noaptea de duminică spre luni.
Situația a fost deosebit de gravă la Marsilia, unde un raport al poliției estimează că peste 30.000 de persoane au participat la jafuri și tulburări, dintre care aproximativ 8.000 au fost catalogate drept participanți la revolte. În oraș au fost mobilizați peste 800 de membri ai forțelor de ordine, iar 118 au fost răniți.
Într-un discurs televizat susținut duminică seară, Emmanuel Macron a condamnat violențele, afirmând că persoanele care au devastat clădiri și magazine vor trebui să răspundă pentru pagube.
Președintele francez a atribuit o mare parte din violențe grupărilor radicale de extremă stângă și infractorilor care, potrivit acestuia, s-au infiltrat printre manifestanți.
Ministrul Justiției, Gerald Darmanin, a declarat la rândul său că evenimentele au demonstrat vulnerabilitățile serviciilor de securitate în gestionarea grupărilor radicale de stânga.
Violențele au provocat și o confruntare politică majoră, cu doar câteva luni înaintea alegerilor prezidențiale din 2027. Marine Le Pen a acuzat guvernul centrist că este incapabil să gestioneze criza, în timp ce liderul stângii radicale, Jean-Luc Melenchon, a susținut că Executivul a contribuit la escaladarea tensiunilor sociale.
Premierul Sebastien Lecornu și alți reprezentanți ai guvernului au acuzat, la rândul lor, partidul Franța Nesupusă (LFI), condus de Melenchon, că ar fi contribuit la declanșarea tulburărilor.