
Statele europene se confruntă cu noi divergențe privind negocierile de pace cu Rusia, după ce au reușit să ajungă la un acord asupra reprezentanților care ar urma să participe la discuții. În timp ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas, insistă asupra unei poziții ferme și a unor concesii din partea Moscovei, alte guverne propun o abordare mai flexibilă, inclusiv armistiții parțiale care să deschidă calea către un acord de pace, relatează Politico.
După ce Europa a fost în mare parte exclusă din negocierile dintre Statele Unite, Ucraina și Rusia, desfășurate săptămâna trecută la Abu Dhabi, liderii europeni au convenit asupra unei echipe de negociere. Aceasta include reprezentanți ai Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei și Marii Britanii, precum și oficiali ai NATO, Comisiei Europene și Consiliului European.
Potrivit Politico, noua provocare este stabilirea unei poziții comune și a limitelor peste care europenii nu sunt dispuși să treacă în eventualele negocieri cu Moscova.
Ministrul austriac de Externe, Beate Meinl-Reisinger, consideră că atenția trebuie mutată de la întrebarea cine reprezintă Europa la cea privind obiectivele concrete ale negocierilor.
Austria a prezentat un document cu 15 propuneri, printre care instituirea unor armistiții limitate sau parțiale, care ar putea pregăti terenul pentru o încetare generală a focului. Viena propune, de asemenea, crearea unui mecanism internațional de monitorizare a unui eventual acord de pace.
O abordare mai flexibilă este susținută și de Norvegia, care sugerează reluarea unor principii de dialog din perioada Războiului Rece, inclusiv cele prevăzute în Acordurile de la Helsinki din 1975. Totuși, ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide, a subliniat că desfășurarea trupelor NATO pe teritoriul statelor membre nu poate constitui un subiect de negociere cu Rusia.
În schimb, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, pledează pentru o strategie mult mai dură, insistând ca Europa să formuleze de la început cerințe maximale față de Moscova.
„Cum intri într-o negociere? Mai întâi, prezinți sau pregătești maximumul absolut pe care vrei să îl obții. Apoi, fără să faci public acest lucru, stabilești și unde ești dispus să faci compromisuri și care sunt liniile roșii peste care nu poți trece”, a explicat Kallas.
Poziția sa este susținută de mai multe state baltice, nordice și de pe flancul estic al NATO, care consideră că Rusia trebuie să accepte mai întâi încetarea focului, înainte de începerea negocierilor privind o pace durabilă.
Ministrul lituanian de Externe, Kestutis Budrys, a insistat că ordinea etapelor este esențială, în timp ce omologul său estonian, Margus Tsahkna, a declarat că Vladimir Putin trebuie mai întâi să oprească ostilitățile, după care pot începe discuțiile despre pace și garanțiile de securitate pentru Ucraina.
Divergențele vizează și instituția care ar trebui să stabilească mandatul negociatorilor europeni. Kallas consideră că această responsabilitate revine miniștrilor de Externe ai UE, în timp ce alți oficiali susțin că mandatul ar trebui elaborat de ambasadorii statelor membre, pentru a permite o mai mare flexibilitate în timpul negocierilor.
În plus, un asemenea mandat ar fi obligatoriu pentru reprezentanții instituțiilor UE și ai statelor membre participante, dar nu și pentru reprezentanții Marii Britanii sau NATO.
Potrivit a doi oficiali europeni citați de Politico, negocierile cu Rusia ar putea fi reluate în următoarele săptămâni la Abu Dhabi, iar reprezentanții europeni speră să participe direct la discuții.
Acest lucru ar urma să se întâmple chiar dacă Rusia continuă atacurile zilnice asupra Ucrainei, ceea ce contravine poziției statelor care cer un armistițiu înaintea negocierilor.
„Este vorba despre pragmatism. Oamenii aflați la masa negocierilor trebuie să poată lua decizii”, a declarat un înalt oficial european, sub protecția anonimatului.
Între timp, președintele rus Vladimir Putin a declarat joi, 19 noiembrie, după reuniunea trilaterală cu Donald Trump și Xi Jinping, desfășurată în China, că Moscova acceptă participarea reprezentanților europeni la negocierile privind Ucraina, însă cu o condiție – aceștia trebuie mai întâi să vină la Moscova pentru a-și prezenta și discuta propunerile.
„Am convenit că securitatea Ucrainei trebuie integrată în sistemul de securitate europeană. Dar ar fi ciudat să discutăm despre securitatea Europei fără Europa. Prin urmare, am acceptat participarea europenilor, însă mai întâi aceștia trebuie să vină la Moscova, pentru ca noi să discutăm cu ei”, a declarat liderul de la Kremlin.