
Letonia solicită Uniunii Europene 7 miliarde de euro pentru a acoperi o parte din costurile militare și economice generate de confruntarea cu Rusia. Premierul Andris Kulbergs susține că statele aflate la frontiera estică a UE suportă o povară disproporționat de mare pentru securitatea întregii Europe, relatează POLITICO.
Riga dorește ca banii să provină din viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034, prin noul Fond european pentru competitivitate. Fondurile ar urma să compenseze creșterea cheltuielilor pentru apărare și pierderile economice provocate de prăbușirea comerțului cu Rusia după declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei.
Cele 7 miliarde de euro ar urma să fie acordate suplimentar față de alte fonduri europene destinate Letoniei și reprezintă aproape jumătate din cele 15,1 miliarde de euro pe care Riga estimează că le va cheltui pentru apărare în perioada de șapte ani.
Premierul leton consideră că țara sa merită un tratament special deoarece se împrumută pentru a asigura inclusiv securitatea statelor europene aflate mult mai departe de Rusia.
„Ne ducem deficitul bugetar la maximum, iar din această datorie plătim pentru apărarea întregii Europe”, a declarat Kulbergs.
El a remarcat că o mare parte din cheltuielile militare ale Letoniei ajung, în cele din urmă, în economiile statelor mai bogate din Europa Occidentală, întrucât Riga cumpără armament din țări precum Germania, Franța, Spania, Suedia și Țările de Jos.
„Le alimentăm economiile”, a afirmat premierul.
Comisia Europeană a propus o majorare substanțială a finanțării pentru apărare în bugetul UE pentru 2028-2034, inclusiv 125,2 miliarde de euro pentru securitate, industria de apărare și sectorul spațial în cadrul Fondului european pentru competitivitate. Acești bani sunt însă destinați proiectelor din întreaga Uniune, iar Letonia nu are garantată o alocare separată de 7 miliarde de euro.
Solicitarea vine înaintea alegerilor parlamentare din Letonia, programate pentru 3 octombrie. În campania electorală câștigă teren formațiunile care susțin că Riga ar trebui să primească mai mult în schimbul susținerii sancțiunilor împotriva Rusiei și al cheltuielilor ridicate pentru apărare și sprijinirea Ucrainei.
Omul de afaceri și politicianul Ainārs Šlesers susține că Letonia ar trebui să solicite compensații atunci când sprijină sancțiunile europene împotriva Moscovei. Deși condamnă invazia Rusiei și spune că ajutorul pentru Ucraina trebuie să continue, el consideră că țara sa nu poate suporta aceste costuri la nesfârșit.
Kulbergs, în schimb, continuă să susțină o linie dură față de Moscova. În perspectiva unui nou pachet de sancțiuni europene, premierul a cerut interzicerea totală în UE a vizelor pentru cetățenii ruși. În 2025, statele UE au acordat peste 630.000 de vize cetățenilor Federației Ruse.
Premierul leton a cerut, de asemenea, reluarea discuțiilor privind utilizarea celor aproximativ 210 miliarde de euro din activele suverane rusești înghețate în Europa pentru sprijinirea Ucrainei.
Totodată, Kulbergs a criticat deschiderea unui canal de comunicare cu Kremlinul de către președintele Consiliului European, António Costa, afirmând că o asemenea decizie ar trebui luată în comun de toate statele membre. El a calificat contactele cu Moscova drept un „exercițiu inutil”, argumentând că nu există indicii că Vladimir Putin ar fi pregătit pentru negocieri reale.
În pofida poziției sale dure, premierul leton a declarat că Riga trebuie să rămână deschisă unei eventuale restabiliri a relațiilor cu Rusia, însă numai după ce Moscova va plăti despăgubiri Ucrainei, iar cei responsabili pentru crime de război vor fi trași la răspundere.